Două firme de construcţii din Craiova au fost eliminate de la o licitaţie de patru milioane de euro din fonduri europene, deoarece reprezentanţii Universităţii din Craiova, beneficiarul lucrării, au considerat că societăţile nu au dovedit că au surse de finanţare pentru a susţine proiectul.
Interesant este faptul că mai multe instituţii ale statului au judecat diferit acest caz.
Prin toamna anului trecut, Universitatea din Craiova a demarat procedurile de selecţie a unui constructor pentru un proiect de patru milioane de euro finanţat prin Fondul European de Dezvoltare Regională. Concret, proiectul viza realizarea unei infrastructuri de cercetare în Ştiinţe Aplicate – INCESA, iar suma destinată pentru construcţiile propriu-zise s-a ridicat la aproximativ 15 milioane de lei. Secătuite de criza care şi-a pus amprenta asupra sectorului de construcţii, firmele din Craiova au depus oferte la licitaţia organizată de Universitate. Este vorba despre Recon SA şi Novara T Impex, alături de care a participat şi o firmă din Timişoara, D&T Industrial Equipment, cea care a şi câştigat licitaţia, fără să aibă, de fapt, competiţie, deoarece primele două au fost descalificate din motive care încaieră şi instituţiile specializate ale statului.
Şi dovada,
dovada unde e?
Una dintre cerinţele minime obligatorii de calificare precizată în documentaţia de atribuire se referă la prezentarea unei scrisori de bonitate din partea unei bănci din care să rezulte şi faptul că ofertantul, adică firmele participante la licitaţie, dispune de surse de finanţare pentru o perioadă de nouă luni, în valoare de minimum 7,3 milioane de lei. În respectiva scrisoare, Universitatea a cerut să fie înscrise numele creditorului, valoarea creditului în lei şi termenul pentru care se acordă creditul, precum şi numele lucrării. O astfel de cerinţă este perfect normală şi dovedeşte că firma constructoare nu vine cu un preţ de dumping şi că are bani ca să înceapă lucrarea. Pe de altă parte, şi pentru firme, o astfel de scrisoare este un instrument care le ajută să participe la licitaţii, deoarece este puţin probabil ca o societate comercială să deţină lichidităţi de milioane de euro. Până aici, toate bune şi frumoase. Toate cele trei firme au adus scrisori de bonitate, dar Universitatea a respins două dintre ele, în speţă cele depuse de firmele din Craiova, pe motiv că, prin respectivele documente, nu dovedesc faptul că au acces la sursă de finanţare. Drept urmare, câştigătoare a fost desemnată firma din Timişoara, care va primi 15,2 milioane de lei plus TVA.
De ce au fost respinse ofertele
De exemplu, în cazul firmei Novara, Banca Transilvania a emis o scrisoare de confort în care afirmă că este de acord să deschidă o finanţare de 7,3 milioane de lei în cazul în care contractul de la licitaţie este câştigat de Novara. O astfel de precizare este normală, deoarece firmele nu pot contracta credite pentru fiecare licitaţie la care participă. Celor de la Universitate le-au picat însă greu anumite pasaje din scrisoare, motiv suficient să descalifice oferta. De exemplu, Banca spune că „îşi rezervă dreptul de a nu mai acorda finanţarea solicitată în cazul în care situaţia financiară şi a patrimoniului societăţii se modifică de o manieră inacceptabilă vizavi de normele de creditare existente ale băncii pentru acordarea acestor tipuri de facilităţi“. Şi apoi continuă: „prezenta scrisoare de confort serveşte ca document justificativ care atestă dovada accesului la finanţare în sumă de 7,3 milioane de lei destinată exclusiv realizării proiectului“. La fel s-a întâmplat şi în cazul firmei Recon, care a prezentat o scrisoare de bonitate din partea BRD, în care banca preciza că se angajează, conform normelor bancare „să asigure necesarul de finanţare al Recon în cazul în care oferta sa va fi declarată câştigătoare (după prezentarea contractului de execuţie şi constituirea garanţiilor)“. Ei bine, în ambele cazuri, Universitatea a considerat că cele două firme nu au dovedit că au acces la finanţare pe o perioadă de nouă luni, deoarece scrisorile băncilor nu sunt angajante. „Ofertantul trebuie să demonstreze că la momentul semnării contractului va avea acces la/sau are disponibile resurse reale, negrevate de datorii, linii de credit confirmate de bănci ori alte mijloace financiare suficiente pentru a realiza cash-flowul de execuţie de lucrări pentru perioada precizată (…) din documentele depuse, banca nu confirmă existenţa liniei de credit, ci condiţionează acordarea acesteia în funcţie de normele bancare şi constituirea garanţiilor“, se arată în punctul de vedere al Universităţii referitor la situaţia ofertei depuse de Recon. Practic, Universitatea a considerat că formulările standard din scrisorile de bonitate de la bănci ale celor două firme dovedesc inexistenţa banilor disponibili. Pe de altă parte, şi firmele descalificate pot spune că acele formulări fac parte din limbajul uzual al băncilor. În contestaţia pe care au depus la Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, cele două firme au invocat Ordinul nr. 509/2011 al Autorităţii Naţionale de Reglementare a Achiziţiilor Publice (ANRMAP) din România, forul suprem în domeniu, care spune că „… scrisori de bonitate în sumă fixă de …“ sunt considerate „formulări restrictive din documentaţia de atribuire ce nu se acceptă/validează“. Pentru a afla exact punctul de vedere al ANRMAP, GdS a formulat o cerere scrisă, iar răspunsul dă dreptate firmelor. „Scrisoarea de bonitate este un document emis de bănci pentru clienţi persoane juridice (…) în conformitate cu prevederile din Anexa 1 a Ordinului nr. 509/2011 al preşedintelui ANRMAP, privind formularea criteriilor de calificare şi selecţie: ofertantul trebuie să demonstreze că, la momentul semnării contractului, va avea acces la sau are disponibile resurse reale, negrevate de datorii, linii de credit confirmate de bănci ori alte mijloace financiare suficiente pentru a realiza cash-flowul de execuţie a lucrării pentru perioada precizată. De asemenea, autoritatea contractantă nu are dreptul de a limita îndeplinirea cerinţei prin impunerea prezentării unui anumit document. Prin urmare, considerăm că autoritatea contractantă nu poate declara inacceptabilă o ofertă pentru că nu a îndeplinit o cerinţă de calificare care restricţiona participarea operatorilor economici la procedura de atribuire, având obligaţia de a accepta, în scopul dovedirii situaţiei economice şi financiare a operatorului respectiv, prezentarea unor documente pe care le poate considera edificatoare în acest sens“, se arată în răspunsul trimis de ANRMAP pe adresa GdS.
Câştigătorul ia totul
De partea Universităţii au fost instituţiile cu putere de decizie executivă. CNSC a respins contestaţiile Novara şi Recon, asumându-şi interpretarea dată de forul universitar din Craiova scrisorilor de confort emise de bănci. Novara a contestat decizia la Curtea de Apel Craiova, care a respins recursul în mod irevocabil. Drept urmare, Universitatea s-a şi apucat de treabă. Pe 9 februarie a dat startul lucrărilor care se întind pe o suprafaţă de 4.500 de metri pătraţi. Construcţia este formată din patru centre de cercetare (unul de inginerie mecanică, unul de inginerie electrică, un centru de biotehnologie şi bioinginerie şi un centru de ştiinţă a calculatoarelor).
D&T Industrial Equipment, noua Delta ACM a Craiovei?
Pentru a înţelege cum au gândit reprezentanţii Universităţii atunci când au descalificat cele două oferte, GdS a stat de vorbă cu directorul de proiect, profesorul universitar doctor inginer Nicu Bîzdoacă. „Aşa am considerat noi. Ei au contestat la CNSC care ne-a dat dreptate. Deci, nu am greşit. Ştiţi că la Medicină şi în multe locuri s-au încercat tot felul de proiecte cât se poate de mari, iar la Medicină o firmă a dat faliment, pentru că modalitatea de plată este cum este în România, durează până la nouă luni. Pe mine m-a interesat să nu-mi blocheze proiectul. Ştim cum plăteşte statul şi atunci am zis să găsim o firmă care să aibă acces la o linie de credit. Voi plăti eu penalizările, dar să aibă bani să-şi ducă lucrarea mai departe. S-a considerat că scrisorile respective nu reprezintă o garanţie. Prin specialiştii noştri din comisiile de specialitate, aşa am înţeles noi, nu că nu au acces la finanţare, ci că nu prezintă garanţii, din moment ce banca nu le-a spus DA, ci că va studia. Ştiţi ce se întâmplă în Craiova când vorbim de licitaţii, din toate punctele de vedere. Ei (contestatarii – n.r.) au încercat să întrebe şi li s-a garantat că totul este foarte clar şi corect. Au cerut să fie susţinuţi în privinţa corectitudinii actelor, dar li s-a spus să ceară acest lucru pe căi legale, nu prin spate. Vă pot demonstra acest lucru… dacă va fi cazul“, a spus Bîzdoacă. Acesta a precizat că interpretările date de comisie au fost corecte şi că ANRMAP nu are putere de decizie. „ANRMAP dă un punct de vedere pe care, pe undeva, l-aş putea da şi eu, pot să fiu nespecialist“, a spus Bîzdoacă. Profesorul universitar a amintit că firma D&T Industrial Equipment este câştigătoarea contractului pentru reabilitarea complexului Mecanică. „Aceste întrebări nu au legătură cu faptul că D&T Industrial Equipment a câştigat contractul de la Facultatea de Drept?“, s-a întrebat el retoric. Într-adevăr, firma din Timişoara pare să devină pentru Universitate un fel de Delta ACM pentru primărie. Contractul de care vorbea profesorul universitar a fost atribuit de Universitatea din Craiova în anul 2010, iar valoarea lui este de peste 36 de milioane de lei, adică circa 12 milioane de dolari. Conform anunţului postat în Sistemul Electronic de Achiziţii, D&T pare să fi fost singurul participant la licitaţie, lucru destul de ciudat dată fiind suma de bani pusă în joc. Contactat telefonic, reprezentantul Novara T Impex, Mihai Tomescu, s-a declarat nemulţumit de modul în care a decurs licitaţia. „Autoritatea contractantă a făcut tot posibilul pentru a elimina doi dintre ofertanți, respectiv SC NOVARA T IMPEX SRL și SC RECON SA, tocmai pentru a se elimina toți concurenții, rămânând ca singur ofertant SC D&T INDUSTRIAL EQUIPMENT. Cei doi contracandidați au fost eliminați abuziv de către autoritatea contractantă, deși documentele „scrisoarea de confort“ prin care se cerea ca ofertanții să dispună de surse de finanțare la data semnării contractului în valoare de 7.375.000 de lei pentru o perioadă de nouă luni au fost întocmite în concordanță cu cerințele din caietul de sarcini“, a spus Tomescu.
