Numărul locuitorilor din Craiova şi din judeţul Dolj este în cădere liberă. Fie că au emigrat, fie că au decedat, craiovenii sunt mai puţini cu aproape 50.000 de suflete, iar doljenii, cu 100.000, potrivit datelor preliminare ale recensământului de anul trecut. Cu toate acestea, în Craiova trăiesc mai mulţi oameni decât în Slatina, Târgu Jiu şi Drobeta Turnu Severin la un loc.
Craiova s-a mândrit mereu că este un oraş cu peste 300.000 de locuitori. Chiar dacă datele sunt preliminare, ultimul recensământ, realizat anul trecut, arată că numărul locuitorilor a scăzut drastic, la 243.765. Din aceştia, doar 5.165 de persoane s-au declarat ca aparţinând etniei rome, printre minorităţi mai figurând 168 de maghiari, 83 de germani şi 15 ucraineni. În ciuda scăderii populaţiei, în Craiova trăiesc mai mulţi oameni decât în municipiile reşedinţă de judeţ din Olt, Gorj şi Mehedinţi. În Slatina locuiesc peste 63.000 de oameni, în Târgu Jiu – peste 78.000, iar în Drobeta Turnu Severin – 86.000 de oameni. Cel mai mare municipiu din Oltenia, după Craiova, este Râmnicu Vâlcea, cu 92.000 de locuitori. La nivel naţional, Craiova se menţine pe locul al cincilea ca număr de locuitori în rândul municipiilor reşedinţă de judeţ, după Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi şi Constanţa.
Jumătate din Catane, populată de romi
În unele oraşe din Dolj, numărul populaţiei este mai mic decât al unei comune. Este cazul oraşului Bechet, care numără 3.363 de locuitori, spre deosebire de comunele Ciupercenii Noi, Amărăştii de Jos, Podari sau Daneţi, unde trăiesc de două ori mai mulţi oameni. Cea mai mare comună din judeţ rămâne Poiana Mare, cu 10.381 de locuitori, iar cele mai mari oraşe după Craiova sunt Băileşti, cu 16.283 de locuitori, Calafat – 16.247 de locuitori şi Filiaşi – 16.215. Scăderea numărului de locuitori din Craiova reprezintă aproape jumătate din scăderea la nivel judeţean. De la peste 712.000 de oameni în 2007, potrivit Consiliului Judeţean Dolj, judeţul numără acum 618.335 de locuitori. Chiar şi aşa, doljenii sunt mai mulţi decât gorjenii şi mehedinţenii la un loc. Interesant este că ponderea romilor din judeţ este mai mare în comune unde nu te-ai fi aşteptat. La Catane, aproape jumătate din cei 1.741 de oameni sunt romi, la Sălcuţa – aproape o treime din cei 2.231 de locuitori, iar la Bechet – o treime din cei 3.363 de locuitori. La Cerăt, romii reprezintă 40% din populaţia de 4.046 de locuitori, acelaşi procent fiind şi la Caraula, din cei 2.298 de locuitori. La Sadova, inima etniei rome din Dolj, trăiesc doar 860 de locuitori de etnie din 6.516. În alte comune, cum ar fi Argetoaia, Almăj, Brabova, Bucovăţ, Carpen şi altele, oficial nu trăieşte nici un rom.
O gogoşică de comună
Datele recensământului au arătat şi adevărata faţă a unor localităţi din Dolj, cărora titulatura de comună nu li se mai potriveşte. Este cazul comunelor: Gogoşu, care numără doar 635 de suflete, Botoşeşti-Paia – 792 de locuitori, Seaca de Pădure – 1.012 locuitori şi Secu – 1.082 de locuitori. „Aceste localităţi nu-şi mai justifică numele de comune. Cu ce-şi plăteşte primarul personalul din primărie, de la cine colectează el taxele şi impozitele când cu aceşti bani abia achită factura la energia electrică? Este nevoie de o reformă administrativă, care s-ar putea face până în 2016“, a declarat prefectul de Dolj, Nicolae Giugea. Acesta a precizat că numărul mare de comune se datorează fărâmiţării celor existente mai demult. De exemplu, în 2004, a apărut tandemul de comune Fărcaş – Tălpaş, Malu Mare – Ghindeni sau Întorsura – Radovan. „Şi cei din comuna Ostroveni voiau să înfiinţeze o nouă comună prin desprindere, Lişteava, care acum este sat. Cum să facă acest lucru, când acolo oamenii încă locuiesc în bordeie? Cu cât comuna este mai mică, cu atât e mai greu să faci ceva ca primar. Excepţia este comuna Mischii, care a avut norocul să fie prinsă în zona metropolitană a Craiovei“, a mai spus Giugea. Întrebat care crede că sunt cauzele scăderii numărului de locuitori şi a depopulării satelor, prefectul a explicat că motivele trebuie căutate cu 20 de ani în urmă.
„În ‘91 a apărut Legea 18 de retrocedare a terenurilor agricole, împrumutată de la italieni. Acesta a fost primul pumn dat în figură României. Agricultura era foarte bine organizată, ca formă de exploatare. Cui i-au fost date aceste pământuri? Celor care nu mai aveau forţă tehnică şi nici bani. Prin desfiinţarea CAP-urilor s-au pierdut şi multe locuri de muncă. Tineretul a plecat spre oraşe, care nu au putut absorbi atâta forţă de muncă. Fără slujbe, tinerii au plecat în afara ţării. Femeile din ziua de azi nu mai au ţel să se căsătorească şi să facă un copil. Acum au şi ele cariere. Aceasta este realitatea“, a spus prefectul. GdS a încercat să-i contacteze pe primarii celor mai mici comune din Dolj, dar nici unul nu a răspuns la telefon vineri, în jurul orei 15.00. La telefonul fix al Primăriei Gogoşu a răspuns, în cele din urmă, o voce adormită, care a spus că primarul Constantin Bubulică nu are telefon mobil, apoi a închis brusc.
Cum explică experţii
Profesorul universitar doctor Dumitru Otovescu a precizat că două sunt motivele pentru care a scăzut numărul locuitorilor. „Unii au migrat către alte judeţe sau alte ţări, iar alţii au decedat. Acest recensământ este cel mai reprezentativ instrument de înregistrare a datelor. Altul mai bun nu există. În alte ţări, aceste date sunt colectate şi actualizate anual, dar la noi nu. Datele din acest recensământ, care reprezintă doar o imagine de ansamblu, trebuie privite cu anumită circumspecţie“, a explicat Otovescu. Directoarea Direcţiei Regionale de Statistică Dolj, Mariana Tănase, consideră că situaţia este îngrijorătoare. „Sunt două lucruri majore despre care putem vorbi. Unii au plecat în străinătate, iar recenzorii nu au putut obţine de la nimeni informaţii despre ei, deci la locuinţele unde nu era nimeni nu au înregistrat număr de persoane. De asemenea, sunt cazuri în care persoanele recenzate nu au declarat numărul real din nu ştiu ce motiv. Aceasta este mentalitatea. Mai sunt cazuri de oameni care s-au mutat, dar au buletin de Craiova. De asemenea, sporul natural, în ultimii 20 de ani, este negativ. În Dolj, acest spor este de minus 2.900 de persoane anual în ultimii 20 de ani. Sunt naşteri puţine și decese şi emigrări multe. Toată lumea este îngrijorată. Nu numai la noi, ci în toată ţara. Bunul cel mai de preţ este forţa de muncă, iar aceste date se reflectă şi în cifrele despre şomaj“, a spus Tănase.
Marile orașe s-au făcut mai mici
Din cinci orașe de provincie care în 2002 aveau o populație de peste 300.000 de locuitori, acum mai sunt doar două: Cluj-Napoca și Timișoara. Potrivit rezultatelor provizorii ale recensământului din 2011, populația stabilă a României a fost de 19,043 milioane de persoane, dintre care: 18,384 milioane au fost persoane prezente, iar 659.000, temporar absente. Din totalul populației stabile a României, 10,054 milioane de persoane aveau domiciliul/reședința în municipii și orașe (52,8%), iar 8,989 milioane de persoane locuiau în comune (47,2%). Din totalul de 19,043 milioane de persoane, 8,8% se regăsesc în municipiul București (respectiv 1,678 milioane de persoane).
În 2002, cel mai mare oraș din provincie era municipiul Iași, cu 321.580 de locuitori. În 2011, cel mai mare oraș din provincie a fost Cluj-Napoca, unde populația era de 309.136, față de 318.027 în 2002. Cel mai mic municipiu reședință de județ este Miercurea Ciuc. În 2002 avea 41.852, iar în 2011 – 37.980 de locuitori.
