Sute de proprietari de cabane şi pensiuni din zona montană Rânca duc dorul apei. Din cauza secetei sau din cauza proastei gestionări a surselor de apă existente sau potenţiale, apa a ajuns aproape un lux în zona montană Rânca, în ciuda faptului că au fost investite sute de milioane de euro în spaţiile de cazare pentru turişti şi în infrastructură. Lipsa unor condiţii elementare şi obligatorii pentru un spaţiu de cazare şi alimentaţie transformă pensiunile în obiecte de muzeu sau adăposturi temporare pentru turismul de o zi. Disperarea şi nemulţumirea sunt împărţite în mod egal între administratorii de pensiuni şi turiştii care, cel puţin teoretic, vin la munte să se distreze. Lipsa apei potabile şi menajere transformă distracţia în nervi, iar petrecerea timpului liber în condiţii normale devine o imposibilitate, din cauza neajunsurilor întâlnite la cota 1.650.
O soluţie de avarie: apă cu cisterna
În zona montană Rânca, una dintre puţinele unde încă se mai poate schia la această oră, nu a mai plouat de şapte-opt luni, iar prognozele sunt sumbre din acest punct de vedere. De la începutul acestei săptămâni, zeci de cabane din Rânca au rămas fără apă şi nu mai pot folosi nici măcar WC-urile. Au existat cazuri la sfârşitul săptămânii trecute când turiştii au folosit apa colectată în diferite vase sau în căzile de baie. Alţii au cumpărat apă plată sau minerală de la cele mai apropiate magazine. Nici la această oră nu există apă la o bună parte a cabanelor şi pensiunilor din Rânca şi singura posibilitate de a face rost de apă este o cisternă care alimentează bazinele. Potrivit conducerii Primăriei Novaci, un întreprinzător din zonă cară, contra cost, apă cu cisterna pentru a alimenta bazinele de apă ale spaţiilor de cazare din Rânca.
100 de lei tona de apă
Cisterna are o capacitate de şapte tone, iar afaceristul se aprovizionează cu apă de la o sursă din Novaci. Maşina aduce apă numai pe baza unei comenzi sigure, iar tona de apă este vândută cu 100 de lei. În lipsa apei la robinet, mulţi administratori de pensiuni şi cabane au apelat la serviciile celui care a descoperit pe timp de criză afacerea ideală, adică să scoată bani frumoşi din apă chioară. Şi nu puţini au fost cei care au scos mai mulţi bani din buzunar pentru a beneficia de cisterna cu apă. În ciuda situaţiei disperate în ceea ce priveşte aprovizionarea cu apă, tunurile de zăpadă care deservesc pârtia M1 sunt puse în funcţiune noapte de noapte – semn că omul de afaceri Vasile Mitroi, care administrează pârtia, nu are probleme cu lichidul vital.
Secetă pentru toţi, apă pentru unii
Edilul din Novaci, Pantelimon Todea, a verificat personal ieri înregistrările realizate de camerele de luat vederi de la pârtia M1 şi a constatat că tunurile de zăpadă au fost folosite în cursul nopţii precedente. Primarul s-a deplasat ieri la Primăria Baia de Fier, unde a discutat cu primarul Constantin Mihuţescu ce se poate face pentru a se stabili dacă presiunea apei în Rânca este afectată de folosirea intensivă a tunurilor de zăpadă la pârtia M1, deţinută de omul de afaceri Mitroi. „L-am sunat să-l întrebăm ce se întâmplă şi se afla în Germania. A dat ordin să se oprească toate tunurile de zăpadă şi nu vor mai funcţiona până nu va ninge ca lumea. Aşa a spus. Vrem să verificăm acum, după ce nu vor mai funcţiona tunurile, dacă va fi apă în reţea. Eu ştiu ce aprobare i-am dat când a concesionat terenul, unde a construit un bazin de 2.000 de metri cubi de apă, şi are şi izvoare şi de unde, teoretic, folosea apa pentru tunurile de zăpadă. Vom verifica dacă a mai luat apă şi din altă sursă deţinută ori de Primăria Novaci, ori de Primăria Baia de Fier sau i-a ajuns apa din bazinul lui“, a precizat Pantelimon Todea. Primăria Novaci deţine la Rânca două bazine cu apă, iar Primăria Baia de Fier – patru bazine cu apă.
Apă cu cisterna şi în satele din Novaci
Primarul din Novaci, Pantelimon Todea, a declarat că instituţia pe care o conduce se confruntă, de asemenea, cu o lipsă acută de apă în localităţile componente. Autorităţile locale folosesc, de asemenea, o cisternă pentru a alimenta cu apă fântânile din câteva sate. Cisterna s-a deplasat ieri în localităţile Siteşti şi Huluba pentru a alimenta cu apă fântânile din gospodării. „Seceta a afectat nu numai Rânca, dar şi reţeaua de alimentare cu apă de la Novaci. Nu mai avem apă în Novaci. Debitul apei a ajuns undeva la 20% şi suntem nevoiţi să folosim o cisternă să le ducem oamenilor apă şi să punem în fântâni. Verificăm în permanenţă sursele de apă din oraş pentru că nu vrem să rămânem fără apă la instituţii publice. Abia ne descurcăm să asigurăm zi de zi apa la spital şi la liceu. Dacă la Rânca e vorba de o investiţie care să aducă apă din Galbenul şi nu ştim acum când se va materializa, la Novaci ne gândim să captăm apa din Gilort. E un proiect care prevede construirea unei staţii de tratare, cu toate instalaţiile. Să vedem acum cum facem rost de bani şi de cofinanţare“, a spus primarul din Novaci. Edilul a precizat că, dacă nu va ploua cât mai repede, problemele legate de alimentarea cu apă se vor accentua. Chiar dacă va ninge puternic în zona montană Rânca, efectele se vor resimţi abia după trecerea sezonului rece, când zăpada se va topi, iar debitul la izvoarele din munţi ar putea creşte.
