În Craiova există străzi pe care primăria sau firmele de utilităţi nu pot interveni fără acordul localnicilor. Cu o astfel de situaţie s-a confruntat în aceste zile Compania de Apă „Oltenia“, care a fost solicitată pentru o branşare pe strada Sulina, din Catargiu. Angajaţii Companiei nu au putut să facă lucrarea pentru că nu au avut avizul notarial al proprietarilor din zonă. Iar aceştia nu şi-au dat acordul pe motiv că utilităţile au fost introduse pe banii lor în urmă cu mai bine de zece ani şi oricine vrea să se folosească de ele acum trebuie să plătească o sumă de bani ca despăgubire.
„Sunt străzi aflate în indiviziune. Un caz concret este strada Tismana şi tot ce este adiacent ei, printre care şi strada Sulina. Noi am avut o solicitare, însă eu merg până la limita de proprietate. Pe teren privat nu poţi face branşamente, nu ai voie să faci extinderi de reţele. Nu ai cum să intri, pentru că este tulburare de posesie. Să se înţeleagă între ei, să se despăgubească unii pe alţii, nu ştiu cum fac, dar nu se poate face acel branşament fără un aviz notarial din partea proprietarilor“, a explicat Doru Buruiană, directorul Companiei de Apă „Oltenia“. „De aceea noi am scos reţelele pe domeniul public, la limita de proprietate, pentru a nu ne lovi de astfel de situaţii“, a adăugat Buruiană.
Utilităţile, plătite integral de localnici
Situaţia existentă pe strada Tismana a fost confirmată de localnici. „Eu stau aici de mic, de pe vremea când în zonă nu existau decât câteva case. În acte scrie că aici este un drum de exploatare, nu o stradă. Ulterior, am cedat fiecare câte doi metri, de o parte şi de alta, şi aşa s-a făcut strada. Nu-mi amintesc să fi făcut vreun act cu primăria pentru cei doi metri cedaţi. Iar primăria nu a făcut nimic pentru noi, toate utilităţile s-au tras pe banii noştri. Am plătit stâlpii de curent, conductele de gaze, iar apa am tras-o din poligon. Acum zece ani, ştiu că ne-am strâns vreo 30 de oameni şi ne-a costat apa în jur de două sute de milioane de lei. Numai subtraversarea a fost vreo 40 de milioane. Vorbesc de bani vechi, pentru că aşa era atunci. Mi se pare normal că oricine vrea să se lege de reţea trebui să ne despăgubească“, susţine Cristi Traşcă, proprietarul imobilului de pe strada Tismana, numărul 44.
„Nu am cerut sume mari de bani, cum se procedează cu conductele de gaze, pentru că am zis că suntem vecini aici şi ne înţelegem, dar câteva sute de lei pentru apă tot trebuie să se plătească. Şi repararea străzilor tot pe cheltuiala noastră am făcut-o. Am angajat pe cineva cu un compactor să mai niveleze pe aici, dacă am văzut că primăria nu are de gând să facă ceva. Dar şi atunci au venit cei de la Disciplina în construcţii şi ne-au luat la întrebări, până când le-am spus că aici este vorba de lucru privat“, a adăugat Traşcă. Acesta mai susţine că primăria i-a ajutat doar cu proiectele, investiţiile fiind suportate de localnici. „Aşa vrem acum să se facă şi canalizarea, pentru că s-au apucat de ea, au mers doar până la jumătatea străzii şi s-au oprit“, a completat un alt craiovean care stă pe strada Tismana, la numărul 41.
„Doar căile de acces sunt private“
Surse din cadrul Primăriei Craiova susţin că în oraş există multe situaţii de acest gen. Cum s-ar fi ajuns aici? În urmă cu 10-15 ani, primăria ar fi făcut drumuri prin unele cartiere fără a mai lua ulterior proprietarilor de imobile acordul notarial prin care aceştia renunţau în favoarea municipalităţii la cei câţiva metri de teren pe care s-a amenajat strada. Astfel, aceştia ar avea acum, legal, drept asupra străzii pe care locuiesc. „Da, noi am băgat toate utilităţile şi tot noi am asfaltat strada. Ştiu că am pus toţi vecinii bani. Primăria ne-a dat doar autorizaţiile. Acum, dacă cei de la primărie vor să facă ceva în zonă, trebuie să ne ceară acordul“, a spus şi o craioveancă de pe strada Botoşani.
Arhitectul-şef al Craiovei, Mircea Diaconescu, susţine însă că nu există străzi private în oraş, ci doar căi de acces, pentru care au drept de proprietate cei din stânga şi din dreapta. „S-a făcut o lotizare şi la acea lotizare s-a lăsat o cale de acces. Aceasta este o proprietate în indiviziune, dar nu e vorba de o stradă. Şi un proiect se face până la limita de proprietate. Nu intră nimeni pe domeniu privat. La fel de adevărat este şi faptul că sunt foarte multe cazuri când oamenii au plătit pentru reţele, deci ele sunt private, iar pentru a te lega de ele îţi trebuie un aviz de la cine a plătit“, a spus Diaconescu. Acesta a mai precizat că a existat un Plan Urbanistic Zonal „pentru acea zonă în care străzile au nume de oraşe (în cartierul Catargiu – n.r.), dar la vremea respectivă acolo nu erau străzi“.
Arhitectul-şef mai susţine că în patrimoniul primăriei intră doar străzile care respectă lungimea prevăzută de lege, adică nouă metri, iar pe strada Tismana foarte multe case au ieşit cu gardul în afară. „Când îşi iau certificat de urbanism li se impune să păstreze distanţele legale şi să respecte aliniamentele. O stradă trebuie să aibă cel puţin şapte metri, cu trotuar de un metru în stânga şi în dreapta. Există şi situaţii când strada are cinci-şase metri şi nu are trotuar, dar aici e vorba de drumuri rurale“, a mai spus Mircea Diaconescu.
