Câinii din adăpostul de la Făcăi ar putea primi pe viaţă o alocaţie lunară cu 40% mai mare decât pensia minimă garantată în România, care este de 350 lei/lună
Prea mulţi au vorbit în ultima vreme despre noua Lege pentru gestionarea câinilor fără stăpân, fără să aibă habar de ea. De aceea am decis să facem o scurtă prezentare a actului normativ, în forma adoptată de parlament şi trimisă spre promulgare preşedintelui României, dar şi o analiză a modalităţii în care această lege ar putea fi aplicată în Craiova.
Cele trei variante
Potrivit art. 4 din noul act normativ, „câinii fără stăpân sunt adăpostiţi în adăposturile serviciilor pentru gestionarea câinilor fără stăpân, unde vor fi cazaţi o perioadă de 30 de zile, cu excepţia celor care sunt revendicaţi“. Nu toţi câinii ar urma să stea cele 30 de zile în adăpost, întrucât, după cum se arată în art. 5 din acelaşi act normativ, „câinii fără stăpân care sunt grav bolnavi, incurabili, irecuperabili, câinii agresivi, câinii periculoşi, câinii de luptă şi atac, lăsaţi în libertate, abandonaţi sau cărora nu le poate fi identificat aparţinătorul se eutanasiază în termen de trei zile lucrătoare“. Alţi câini pot sta însă mai mult de 30 de zile. Este vorba despre căţeii cu vârsta de până la cinci luni, care „vor rămâne în adăposturi până la revendicare/adopţie, dar nu mai târziu de împlinirea vârstei de 12 luni“.
În ceea ce priveşte soarta celorlalţi câini după cele 30 de zile de stat în adăpost, dar şi a căţeilor neadoptaţi până la vârsta de 12 luni, aceasta este stabilită de art. 7 din aceeaşi lege, care menţionează că „în situaţia în care, după expirarea termenului de cazare prevăzut la art. 4, câinii nu au fost revendicaţi sau adoptaţi, aceştia pot fi păstraţi în adăposturi, returnaţi în teritoriu, eutanasiaţi sau o combinaţie a acestora, conform hotărârii consiliilor locale, după consultarea populaţiei din raza unităţii administrativ-teritoriale respective“.
Aşadar, primăria are trei variante: fie ţine câinii timp de 30 de zile în adăpost, timp în care îi sterilizează şi îi deparazitează, iar dacă nimeni nu îi adoptă, îi eliberează în acelaşi loc de unde au fost ridicaţi (pentru a nu fi stresaţi din cauza eliberării într-un mediu necunoscut), fie îi eutanasiază, fie îi ţine în adăposturi până îşi dau obştescul sfârşit.
Consultarea
e obligatorie, rezultatul nu
Consiliul local este cel care va alege pe care dintre cele trei variante o va adopta, însă numai „după consultarea populaţiei din raza unităţii administrativ-teritoriale respective“. Consultarea poate îmbrăca diferite forme, de la referendum local ori sondaj de opinie (fie el şi prin telefon), la convocarea unor adunări publice ori chiar postarea pe site-ul primăriei a unui formular, unde toţi cei interesaţi ar putea să-şi spună părerea.
Atenţie: rezultatul consultării nu este obligatoriu pentru consiliul local! Forul legislativ al unităţii administrativ-teritoriale poate decide ce vrea. Hotărârea sa este ilegală doar dacă nu a consultat populaţia înainte, nu şi dacă nu a respectat dorinţa populaţiei!
În Craiova, înainte de a propune consiliului local una dintre cele trei variante, primarul Antonie Solomon a decis să consulte populaţia printr-o metodă proprie: consiliile cetăţeneşti care există în cartierele oraşului: „Vom face exact ce spune legea. O să-i consultăm pe cetăţeni prin cele zece consilii cetăţeneşti de cartier. Nu facem referendum pentru că eu nu cred că vine cineva la el. Consiliul Local Municipal va stabili în ce condiţii vor fi eutanasiaţi câinii fără stăpân. Dacă în lege spune că trebuie să ţinem câinii până la 30 de zile, îi vom ţine 30 de zile. După aceea…“.
În conferinţa de presă pe care a susţinut-o vineri, edilul a spus că, personal, „ca şi cetăţean, sunt de acord cu eutanasierea câinilor bolnavi, bătrâni, agresivi, dar nu a acelora care n-au fost revendicaţi sau adoptaţi de nimeni“. Pentru aceştia din urmă, primarul Craiovei crede că „trebuie să găsim o soluţie, poate un nou stabiliment“, dar atrage atenţia că „întreţinerea unui câine pe timp de o lună costă aproape 100 de euro. Dacă ne permitem… “.
Un câine costă bugetul 500 lei/lună
Trecând dincolo de aceste declaraţii, să vedem care este situaţia în Craiova. Stabilimentul pentru câini de la Făcăi are o capacitate de 70 de locuri. Consiliul local alocase bani astă-primăvară pentru un studiu de fezabilitate în vederea extinderii lui cu încă 200 de locuri, însă fonduri pentru investiţia propriu-zisă nu prea există, cel puţin deocamdată.
În aceste condiţii, este aproape imposibil pentru consilierii locali să opteze pentru varianta capturării câinilor, iar apoi păstrarea lor în adăpost până mor de moarte bună, pentru că o aritmetică simplă ne arată că ar dura câteva… secole să elimine câinii de pe străzile oraşului! Chiar şi dacă stabilimentul pentru câini de la Făcăi s-ar extinde cu încă 200 de locuri, varianta ţinerii câinilor acolo până la moarte nu ar fi posibilă, în condiţiile în care administraţia recunoaşte că pe străzile Craiovei sunt circa 4.000 de câini fără stăpân. Dar astea sunt cifrele oficiale, în realitate ar putea fi mult mai mulţi… Sau mai puţini…
În plus, costurile ar fi considerabile, chiar şi numai pentru întreţinerea câinilor. Concret, potrivit ultimelor tarife de ecarisaj, aprobate săptămâna trecută de Consiliul Local Craiova, o zi de cazare pentru un câine în adăpostul de la Făcăi costă 16,22 lei. Asta înseamnă aproape 500 de lei/lună/câine, adică mai mult decât cei 100 de euro/lună, cât credea primarul, ba chiar cu circa 40% mai mult decât pensia minimă garantată în România, care este de numai 350 lei/lună.
Practic, un câine care va sta în adăpost până va muri de bătrâneţe ar urma să primească de la primărie o sumă de bani mai mare decât venitul multor pensionari. Menţionăm că în cei 500 de lei/lună/câine nu sunt incluse şi tratamentele pentru prindere, deparazitare şi castrare.
Eutanasierea, deloc ieftină
Varianta pe care o susţin cu tărie toate organizaţiile pentru protecţia animalelor este cea utilizată în prezent, constând în prinderea, deparazitarea şi castrarea câinilor vagabonzi, apoi eliberarea lor în acelaşi loc, urmând ca ei să trăiască pe străzi până ce mor natural. Aceasta ar fi soluţia cea mai „umană“ pentru animale, însă nu rezolvă dorinţa cetăţenilor de eliminare a câinilor de pe străzi. Apoi, noua lege impune şi restricţii în această privinţă, în sensul că prevede sancţionarea cu amenzi între 2.000 și 5.000 de lei a celor care adăpostesc şi hrănesc animalele fără stăpân pe domeniul public. Pe de altă parte, nici pe proprietate privată nu pot ţine prea mulţi câini iubitorii de animale, întrucât condiţiile de adopţie sunt foarte drastice, noul act normativ impunând adoptatorului să aibă venituri consistente pentru a adopta câini. Concret, primăria ar putea cere adoptatorului să asigure întreţinerii câinilor o anumită sumă de bani. Cât ar fi aceasta? În lege nu există o asemenea specificaţie, dar unele primării s-au gândit deja să recurgă la un criteriu simplu: cel puţin atâţia bani cât alocă ele pentru câinii din adăpostul propriu. Adică, în Craiova, 500 lei/câine… În plus, e nevoie de acordul asociaţiei de proprietari sau, după caz, al vecinilor, în cazul iubitorilor de animale care urmează să deţină mai mult de doi câini.
La prima vedere, cea mai simplu de aplicat pare să fie, potrivit noii legi, eutanasierea animalelor fără stăpân care n-au fost adoptate în termenul de 30 de zile. Nici această variantă nu e însă ieftină. Dacă la cazarea în cele 30 de zile se adaugă costul efectiv al prinderii câinelui, al transportului său până la adăpost, apoi al eutanasierii şi al transportului cadavrului, ar rezulta un preţ de circa 1.000 de lei pe care Primăria Craiova l-ar plăti Serviciului de Ecarisaj al Salubrităţii.
Eu pe cine votez?
Rămâne acum de văzut ce vor dori cetăţenii Craiovei, dar şi care va fi varianta adoptată de consilierii locali. Nici decizia lor nu e uşoară, problema punându-se până la urmă electoral, pentru că anul viitor vor fi alegeri locale. Calculul consilierilor e simplu: cu cine vor vota craiovenii? Cu cei care-i scapă de câini sau cu cei care apără aceste animale fără stăpân?
