În doar trei săptămâni, cetăţenii Băniei au umplut 15 containere cu PET-uri şi zece containere cu hârtie şi carton. Totuşi, unii aruncă resturile din gospodărie chiar pe domeniul public, sunt câteva idei expuse într-un interviu acordat GdS de directorul SC Salubritate Craiova SRL, Flavius Sirop.
– În Craiova, a fost inaugurat sistemul de colectare selectivă a deşeurilor, realizat în baza unui parteneriat: Eco-Rom Ambalaje şi SC Salubritate Craiova SRL. Cum a prins la craioveni acest sistem şi ce cantităţi s-au colectat în acest interval de aproximativ trei săptămâni?
– Din punctul meu de vedere, rezultatul a fost foarte bun. Craiovenii au fost foarte receptivi, deşeurile reciclabile, cu preponderenţă PET-urile şi hârtia, au ajuns în containerele speciale. Au fost zone precum cea de la Rotonda, Ciupercă, de unde în acest interval de timp am golit de două ori aceste containere, 15 containere de PET-uri şi zece containere de hârtie. Asta înseamnă 1,5 de tone hârtie, carton şi respectiv 1,8 tone de PET-uri.
– La cealaltă extremă, aruncarea gunoiului pe domeniul public este o problemă în oraşul nostru. Până acum, s-au găsit câteva metode de „anihilare“ a acestor puncte unde se aruncă frecvent, cum ar fi pânda, ridicarea gunoiului prin acţiuni de amploare. Cu toate acestea, craiovenii mai puţin civilizaţi continuă să arunce mizeria la colţ de stradă.
– Se încearcă diverse metode pentru a stârpi acest fenomen, dacă îl pot numi aşa. Am ajuns ca împreună cu cei de la Poliţia Locală să facem de pază la gunoi. Pare bizar, dar aşa este. Această metodă a dat roade. Spre exemplu, pe strada Constantin Lecca i-am depistat pe cei care aruncau. Cetăţenii au înţeles şi au cerut să amplasăm aici un tomberon pe care să-l plătească. O mare problemă este pe bulevardul Râului. De aici ridicăm regulat patru-cinci tone de gunoi pe care îl plătim noi, toţi. Mulţi dintre cetăţenii de aici nu pot încheia contract, pentru că nu au acte de proprietate. Dar şi acolo unde le-am făcut contracte pentru ridicarea gunoiului menajer nu îşi plătesc facturile.
– Sunteţi singura societate care are un serviciu de ecarisaj. Câţi câini adunaţi într-o lună din oraş? Şi de ce mai sunt câini pe străzile Craiovei?
– Într-o lună, din oraş ridicăm peste o sută de câini. Serviciul nostru de ecarisaj înseamnă un singur echipaj, cu o singură maşină. La acest moment, serviciul de ecarisaj nu este o afacere profitabilă. Pur şi simplu este un serviciu în interesul comunităţii. Poate că el ar funcţiona mult mai bine dacă s-ar externaliza aşa cum există în alte oraşe. În privinţa câinilor de pe stradă, autorităţile trebuie să decidă ce se întâmplă cu ei.
– Că tot veni vorba despre câinii comunitari, tot Salubritatea deţine şi adăpostul de la Făcăi. Se vorbeşte de unele nereguli, cum că hrana nu ajunge la câini, ci este comercializată de către lucrători, că sterilizările precum şi alte intervenţii nu se fac întocmai cum ar trebui. Ce puteţi spune?
– Cu privire la hrana animalelor care tranzitează adăpostul este prima dată când aud aşa ceva. Dar este bine că mi-aţi atras atenţia, pentru că am să fac mai multe investigaţii. În schimb, cu privire la sterilizarea femelelor, sunt craioveni care se plâng că unele căţele, deşi crotaliate şi implicit sterilizate, au făcut pui. I-aş ruga pe cetăţeni, dacă au măcar un singur exemplu, să ne înştiinţeze, pentru că în funcţie de numărul de identificare putem afla cine se face vinovat că acel câine a trecut pe la adăpost, dar s-a întors în stradă nesterilizat.
– În următoarea perioadă există motive temeinice care să impună scumpirea colectării gunoiului craiovenilor?
– Nu, nu se va scumpi gunoiul craiovenilor. Ultimele modificări de preţ au fost făcute de curând. De fapt, am adus tarifele noastre la indicele celorlalte costuri. Noi funcţionam cu nişte tarife de acum trei ani şi supravieţuiam cu greu. Acum, financiar, am ajuns într-o stare de echilibru ce face trecerea de la un serviciu la o societate comercială.
– Craiovenii se plâng, mai ales în sezonul cald, că maşinile de gunoi împrăştie în urma lor un lichid urât mirositor, iar oamenii dumneavoastră, deşi au această sarcină, nu lasă curat la platformele de gunoi.
– Prin contract, angajaţii noştri sunt obligaţi să lase curat la platformele de gunoi, după ridicarea gunoiului. Lansez o provocare, acolo unde nu se întâmplă acest lucru, îi rog pe craioveni să vină să ne sesizeze. Dar aici vorbim strict de resturile menajere şi deşeurile din containere. Nu şi de acel gunoi suplimentar de lângă platformă, care este de cele mai multe ori moloz. Au fost cazuri în care gunoiul a fost ridicat, s-a facturat, iar asociaţiile de proprietari l-au respins de la plată pentru că ei nu ne-au făcut comandă să-l ridicăm. O problemă ar fi cu maşinile de strângere a gunoiului. Pentru ca să nu mai curgă din ele acel lichid urât mirositor, acestea au nevoie de nişte îmbunătăţiri în valoare de 20.000 de euro. Şi avem vreo 25 de maşini.
– Colectarea gunoiului pe perioada de noapte nu este o variantă mai bună?
– În această vară, am încercat să facem şi acest lucru. A fost o reuşită şi o vom repeta în următorul sezon rece. În acest mod nu se îngreunează traficul, mirosul se estompează mult, date fiind temperaturile mai scăzute pe timp de noapte. Dar a fost o măsură specială luată pe timpul verii.
– Cu privire la curăţenia stradală, în prezent folosiţi măturători manuali şi maşini. Cu câţi oameni lucraţi în stradă?
– Avem 410 angajaţi pe această componentă, dintre care aproximativ 200 sunt angajaţi pe perioadă determinată până la finele lunii noiembrie. Curăţenia se face prin ambele metode, maşini şi oameni. Maşinile intră numai pe arterele principale, sunt două cisterne care spală şi două care mătură.
– Se apropie sezonul rece. Altă sarcină a Salubrităţii este şi deszăpezirea. Cum v-aţi pregătit pentru iarna 2011- 2012?
– Din această iarnă vom folosi o nouă concentraţie sare, nisip, clorură de calciu. Vom băga mai multă sare şi mai puţin nisip, ca să nu mai rămânem ca în sezonul trecut cu zeci de tone de nisip pe străzi în primăvară. În prezent, suntem în perioada de achiziţionare a materiilor prime pentru a ne crea stocurile pentru noiembrie şi decembrie. Aceste luni sunt asigurate.
– Ce a reuşit să facă echipa de la conducerea Salubrităţii de când v-aţi alăturat şi dumneavoastră? Sau care ar fi cea mai mare reuşită a dumneavoastră?
– În primul rând, am reuşit să implementăm colectarea selectivă, am reuşit să ne achităm o mare parte din datoria către depozitul de gunoi de la Mofleni, de la 41 de miliarde am ajuns la 22 de miliarde, am reuşit să reducem din pierderi. De exemplu, maşinile de colectare gunoi consumau 30 de tone de combustibil lunar, acum consumă 24, după ce am introdus un control mult mai riguros. Am ajuns să facem încasări de peste sută la sută, adică încasatorii noştri au început să recupereze din urmă de la un procent de 90% la 105%. Toate acestea sunt nişte reuşite. Pe viitor, trebuie să ne extindem, să ne gândim la dezvoltare. Ne-am gândit la achiziţionarea unei staţii de sortare, pentru că trebuie să scădem cantitatea de gunoi depozitat în rampă, dar costurile sunt destul de mari. Reciclarea deşeurilor este o soluţie de viitor şi chiar aducătoare de bani. Cred în conservara mediului.
