Procurorul general Codruţa Kovesi a transmis deputaților un punct de vedere referitor la proiectul de aprobare a OUG nr. 113/2010 prin care se amână plata drepturilor salariale câștigate în instanță în 2010, avertizând că OUG depășește exigențele CEDO și că statul nu poate invoca lipsa de lichidități.
Biroul Permanent al Camerei a transmis tuturor deputaților punctul de vedere al Ministerului Public referitor la proiectul de aprobare a OUG nr. 113/2010 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii, având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar. Proiectul se află pe ordinea de zi a Camerei Deputaților și are raport de respingere din partea Comisiilor de specialitate.
Kovesi apreciază că actul normativ în cauză nu respectă o serie de principii prevăzute în Convenția europeană a drepturilor omului, fiind în contradicție și cu o decizie a Curții Constituționale din România, iar în ipoteza perpetuării acestor soluții legislative, „este posibil ca excepția să se transforme într-o regulă la care vor recurge toți creditorii“. „Considerăm că succesiunea de acte normative care au avut ca efect eșalonarea repetată a plății sumelor prevăzute în titlurile executorii și perpetuarea acestor soluții legislative pun în discuție respectarea de către statul român a garanțiilor dreptului la un proces echitabil și dreptului de proprietate, astfel cum aceste principii au fost dezvoltate în jurisprudența CEDO. În mod constant, CEDO a precizat că executarea hotărârilor judecătorești face parte integrantă din procesul civil, iar dreptul de acces la justiție ar deveni iluzoriu dacă ordinea juridică internă a unui stat contractant ar permite ca o decizie judiciară definitivă și obligatorie să rămână inoperantă în privința uneia dintre părțile procesului“, se arată în punctul de vedere transmis parlamentarilor.
Conform lui Kovesi, sarcina de a asigura executarea unei hotărâri judecătorești împotriva statului revine în primul rând autorităților sale, începând cu momentul în care hotărârea respectivă este definitivă și executorie. „Complexitatea procedurii interne de executare silită ori a sistemului bugetar al statului nu-l poate scuti de obligația sa, asumată în baza Convenției, de a garanta fiecărei persoane dreptul la executarea unei hotărâri judecătorești definitive și executorii într-un termen rezonabil“, se precizează în document.
Este sarcina statului să găsească soluții pentru executarea conformă a hotărârilor judecătorești
Kovesi invocă și decizia nr. 206 din 4 martie 2010 a Curții Constituționale, prin care se statuează că situația extraordinară care reclamă intervenția statului în executare trebuie să aibă, în mod evident, un caracter temporar. CCR a subliniat că nu se poate uza de reglementarea, în viitor, în mod nelimitat, a unor proceduri derogatorii de la dreptul comun atunci când statul este debitor, fiind sarcina statului să găsească soluții pentru executarea conformă a hotărârilor judecătorești, potrivit dreptului comun.
„Prin adoptarea proiectului de aprobare a OUG se ajunge la situația nedorită în care titluri executorii obținute anterior anului 2008 să fie executate abia după opt ani, ceea ce depășește cu mult exigențele de rezonabilitate pe care le reclamă garanțiile instituite prin art. 6 din Convenția europeană a drepturilor omului și, în final, va reprezenta o sarcină împovărătoare atât pentru creditor, cât și pentru debitorul care va trebui să achite sumele actualizate cu rata inflației“, mai spune Kovesi.
Tot în sprijinul punctului său de vedere, procurorul general invocă și poziția CEDO, conform căreia o autoritate statală nu ar putea să invoce lipsa de lichidități pentru a justifica refuzul de a executa o hotărâre judecătorească. Kovesi mai spune că imposibilitatea de a obține executarea hotărârilor judecătorești într-un termen rezonabil constituie și o ingerință în dreptul de proprietate al beneficiarilor acestor titluri. „Pentru a răspunde exigențelor stabilite prin protocolul adițional la Convenția Drepturilor Omului, trebuie ca o atare ingerință a statului să fie prevăzută de lege, să fie impusă de o cauză de utilitate publică și să respecte un raport rezonabil de proporționalitate cu scopul urmărit“, se mai arată în document.
Potrivit procurorului general, chiar dacă reeșalonarea plății sumelor stabilite prin titluri executorii poate fi privită ca o formă de executare succesivă a titlurilor executorii, în condițiile în care această măsură este dublată de suspendarea de drept a executării silite și depășește o durată rezonabilă în valorificarea dreptului, nu se mai răspunde cerințelor de proporționalitate dintre scopul urmărit prin reglementarea adoptată și menținerea unui just echilibru al intereselor în discuție, fiind afectată însăși substanța dreptului.
„Debitorului îi revine datoria de a-și organiza sistemul financiar într-o asemenea manieră încât să poată executa obligațiile de plată ce le are față de reclamanți în baza unor titluri executorii pentru a asigura protecția efectivă a drepturilor stabilite prin Convenție“, mai spune procurorul general.
„În contextul suspendării de drept a executării silite în actualul cadru legislativ, vă învederăm că împotriva Ministerului Public s-a pornit deja executarea silită în privința a 73 de hotărâri judecătorești ce constituie titluri executorii, iar în ipoteza perpetuării acestor soluții legislative este posibil ca excepția să se transforme într-o regulă la care vor recurge toți creditorii, ceea ce va împiedica exercitarea atribuțiilor noastre stabilite prin lege organică“, conchide Kovesi.
• NewsIn
