Craiovenii, dependenţi de asociaţiile de proprietari

Şefii de scară sunt doar cu numele, proprietarii de apartamente ar trebui să-şi cunoască mai bine drepturile şi să se implice mai mult dacă vor ca administratorii să fure mai puţin, iar asociaţiile de proprietari sunt indispensabile. Sunt concluziile unui interviu acordat GdS de şefa Serviciului de Coordonare Asociaţii de Proprietari din cadrul Primăriei Craiova, Alina Mateescu.
– Nu puţine sunt cazurile în care administratorii sau preşedinţii de asociaţii „au consumat“ în interes propriu banii locatarilor. Ce se întâmplă cu proprietarii, figurează cu restanţe la întreţinere? 
– În primul rând, nu instituţia primarului stabileşte prejudiciul. Aspectele constatate de noi în procesele-verbale de control le înaintăm organelor de cercetare. Dacă se va stabili prejudiciul, atunci asociaţia de proprietari trebuie să se îndrepte în instanţă împotriva celui care a cauzat prejudiciul. Proprietarii sunt descărcaţi în fişele de evidenţă a cheltuielilor de întreţinere, asociaţia figurează ca datoare. Aceşti bani nu se vor recupera de la proprietari. 
– Deci proprietarii să stea liniştiţi… S-a recuperat vreo sumă pe hotărâre definitivă şi irevocabilă a instanţei?
– Nu am cunoştinţă. 
– Câte cazuri de posibile fraude aţi descoperit?
– Peste 16 dosare am trimis la poliţie, 12 atestate le-am retras, pentru că unii dintre administratori nu erau atestaţi, erau casieri, contabili, iar legea nu permite.
– La cât se ridică presupusul prejudiciu?
– Noi nici măcar nu stabilim sume, nu facem expertize contabile.
– Atunci ce constataţi dumneavoastră la control?
– Aspectele constatate.
– Care sunt cele mai frecvente nereguli?
– Nu am găsit banii pe care i-au avut efectiv în casierie, numerarul nu a corespuns cu soldul registrului de casă, adică trebuia să aibă mai mulţi bani.
– Au fost diferenţe mari de bani?
– Da, au fost şi diferenţe mari, până la 20.000 de lei. Alte nereguli sunt sumele pentru reparaţii nerepartizate proprietarilor, fără documente la ele, decât o factură şi chitanţă, fără recepţie. Dacă nu le repartizează înseamnă că proprietarii nu au cunoştinţă de aceste reparaţii, nu sunt incluse în listele de plată, deci nu se solicită bani pe ele, dar reparaţiile sunt plătite din banii pentru furnizori. Alţii nu au nici un fel de evidenţă contabilă.
– Şi cum ţineau atunci evidenţa?
– Nu le înregistrau nicăieri. Dar există cotoarele chitanţelor şi se poate reface evidenţa contabilă. Am dat amenzi de peste 140.000 de lei. Dar competenţele noastre sunt limitate. Noi facem controlul, îi sancţionăm pentru aceste nereguli, le retragem atestatul şi atât. Nu le putem desface contractul de muncă, nu putem demite preşedinţii. Stă în puterea proprietarilor acest lucru.
– Acolo unde s-au depistat nereguli, administratorii şi-au continuat activitatea. De ce?
– Noi lăsăm măsură obligatorie în procesul-verbal de control convocarea adunării generale în care să se citească procesul-verbal de control. Mai mult, noi participăm la aceste adunări. 
– Şi vin oamenii la adunări?
– La asociaţiile unde am trimis dosarul la poliţie, proprietarii au venit la şedinţă, nu într-un număr foarte mare, dar au venit. La Asociaţia 158 Craioviţa, doamna nu mai este administrator, dar a rămas pe funcţia de casier. Aşa a decis comitetul executiv. Şi atunci, dacă ei, proprietarii, mandatează comitetul să angajeze sau să demită personalul, tot ei trebuie să vină la adunările generale, ca să aibă un cuvânt de spus. 
– Câţi administratori cu atestat sunt în Craiova?
– 417 şi 410 asociaţii. S-au mai desprins unele din altele.
– De ce se desprind?
– Pentru că sunt asociaţii foarte mari. Cele noi se pot forma pe un bloc sau mai multe. Este mai uşor de administrat o astfel de asociaţie decât una cu 20 de scări, de exemplu. 
– Costurile sunt mai mari sau mai mici pentru proprietari?
– Mai mici, pentru că programul este mai scurt la o asociaţie mai mică, deci şi salariul este mai mic. 
– Ce salariu primeşte în medie un administrator de asociaţie de proprietari?
– Diferă indemnizaţiile. S-ar putea să fi găsit şi cu o mie de lei pe lună la preşedinţii de asociaţii. La administratori sunt salarii şi de 2.000 de lei, dar pot pleca de la 300 de lei, în funcţie de numărul de ore lucrate. Comitetul executiv stabileşte aceste salarii în limita bugetului de venituri şi cheltuieli aprobat de adunarea generală.
– În general, proprietarii nu vin la adunările generale. Nu ştiu că au loc sau nu-i interesează?
– Nu vin, aşa e. Ştiu de ele, există tabele. Şi noi ne-am întrebat de ce nu vin, iar apoi spun că au probleme.
– Şi ce v-aţi răspuns?
– Era o întrebare mai mult retorică. Unii nu sunt interesaţi, alţii au datorii şi nu vor să fie daţi exemplu în asociaţie. Dar puterea stă în mâna lor, ei pot schimba preşedintele, comitetul, pot stabili salariul lor.
– V-aţi gândit la evaluarea periodică a preşedinţilor sau administratorilor pentru a vedea dacă ştiu prevederile legale?
– Nu ne permite legea acest lucru. Legislaţia este pe site-ul primăriei. Ne-am gândit ca în perioada următoare să organizăm şedinţe şi cu administratorii, şi cu preşedinţii, să-i îndrumăm, poate nu cunosc toţi legislaţia, să-i ascultăm. Când apare o lege nouă, îi atenţionăm prin adrese scrise. 
– Atestatul pe care îl primesc administratorii este pe viaţă?
– Da, dacă nu li-l retrage cineva. 
– Ar trebui desființate asociaţiile de proprietari?
– Nu. Cine ar administra condominiile? Pentru a fi desfiinţate, ar trebui să fim toţi contorizaţi şi tot mai rămâne problema spaţiilor comune, acoperişul, subsolul.
– Atunci de ce sunt atât de multe sesizări din partea proprietarilor?
– Este normal să fie sesizări, dar locatarii uită să treacă mai întâi pe la asociaţie, cu o cerere scrisă, să primească explicaţii de acolo. Nu trebuie să generalizăm şi să spunem că toate asociaţiile sunt o problemă în Craiova. 
– Cei care au depus dosare pe Legea nr. 175/2010 referitoare la ştergerea penalităţilor au fost amânaţi până pe ultima sută de metri…
– Nu de către noi. Dosarele au fost depuse în termenul legal, dar încă se evaluează.
– Care este situaţia inventarierii spaţiilor comune pentru calculul la căldură în această iarnă?
– Ştiu doar că toate asociaţiile, acolo unde sunt repartitoare, trebuie să finalizeze această inventariere până la începutul sezonului rece. 
– Asociaţiile unde nu sunt repartitoare nu au făcut această inventariere, iar preşedinţii vor aplica procentele de plată la comun de anul trecut. Este legal?
– Aplică un procent stabilit în adunarea generală. Nu reflectă realitatea. Ordinul ANRSC se referă la blocurile cu repartitoare. Acolo unde nu sunt, noi am sfătuit preşedinţii să facă şedinţe pe fiecare scară, să le aducă la cunoştinţă proprietarilor că trebuie să facă această inventariere.
– Oamenii sunt supăraţi deoarece li se încarcă lunar facturile cu apă rece şi caldă. De ce trebuie să plătească mai mult decât au consumat?
– Aşa este, dar şi contorul companiei înregistrează un consum de apă. Unii dintre proprietari nu-l declară pe cel real, pot exista pierderi în subsol, nu declară toţi în acelaşi timp şi apare o diferenţă de apă care nu ar trebui să fie foarte mare.
– Care ar fi soluţia? 
– Asociaţia să facă controale ori de câte ori consideră. Poate merge lunar să citească apometrele în apartamentele locatarilor. Legea spune că asociaţia poate face controale. 
– Există plăţi duble către furnizorii de utilităţi din cauza acestor discrepanţe de consum?
– Se ţine cont de diferenţele pe care le plăteşte proprietarul şi nimeni nu plăteşte de două ori. Se face consumul total de apă şi se face regularizarea şi în minus la cei care au plătit.
– La cât timp sunt obligaţi cei de la asociaţie să vină în control pentru regularizarea consumurilor declarate de proprietari?
– Nu există ceva prevăzut în lege. Noi le recomandăm să facă citirea la trei luni. 
– Este normal ca proprietarul să dea citirea singur şi să declare cât vrea el?
– Proprietarii îşi declară consumurile pe semnătură. Comitetul executiv trebuie să se implice, să facă fişă de post pentru fiecare din angajaţii asociaţiei. 
– Deci, un proprietar poate declara toată viaţa un consum redus şi nimeni nu-l verifică.
– Dacă prin procesele-verbale de control lăsăm această măsură, să citească acele contoare de apă, şi ei nu o fac, atunci putem să le dăm amendă. Când citesc, întocmesc procese-verbale. 
– Cum ar trebui să procedeze proprietarul care declară consumul la asociaţie?
– Consumul se trece pe o fişă. El semnează că a primit. Fişele sunt pentru evidenţa lor, deoarece pot veni apoi proprietarii să constate consumul. Administratorul poate merge în apartament pentru regularizare sau se uită în fişă şi îi spune cât a consumat.
– Asociaţia de proprietari poate să nu ia în calcul consumul înregistrat de apometre dacă acestea nu sunt verificate periodic?
– Asociaţia hotărăşte. În lege nu scrie acest lucru.
– Legea prevede existenţa şefului de scară?
– Nu există noţiunea de şef de scară. Dintre membrii de comitet executiv se poate desemna câte un membru de la fiecare scară. Am găsit cazuri unde erau scăzuţi de la întreţinere cu o persoană sau remuneraţi, le-am trasat măsură în procesul-verbal.
– Pentru ce este fondul de rulment?
– Din aceşti bani se plătesc furnizorii. Pentru asta este el. Fondul de rulment este obligatoriu, deoarece, de exemplu, pe factura de la furnizor, asociaţia are un termen de plată de 30 de zile, iar proprietarilor li se cere să o plătească în 50 de zile. Şi fondul de reparaţii este obligatoriu. El este destinat exclusiv reparaţiilor din bloc.