Continuăm descrierea celor mai importante branduri din Dolj, care au făcut istorie de-a lungul timpului. Unele nu se mai produc în Craiova, în timp ce altele aduc profituri importante companiilor care deţin licenţele de fabricaţie.
După ce, zilele trecute, am prezentat evoluţia brandurilor locale de succes, cum ar fi Electroputere, Pan Group, Elpreco, Top Gel, QFort, astăzi continuăm cu alte mărci cunoscute ca provenind din acest judeţ: Golden Brau, Domeniile Coroanei, zaibărul de Băileşti, pepenele de Dăbuleni (lubeniţa), dar şi renumitele mărci de autoturisme Oltcit şi Daewoo, care nu se mai fabrică în Bănie. La final, vorbim despre fosta echipă de fotbal Universitatea Craiova.
Golden Brau, premiată la Bruxelles
Fabrica de bere Heineken România din Craiova are o poveste ce se întinde de-a lungul a peste 40 de ani. Construită în 1969 şi deschisă un an mai târziu, fabrica a început să producă la Craiova, inițial berea fiind îmbuteliată la sticlă şi KEG. Capacitatea de producţie era de 380.000 de hectolitri pe an, potrivit cifrelor date publicităţii de companie. „În 1994, fabrica a fost privatizată şi a adoptat numele de SC Bere Craiova SA. Trei ani mai târziu, fuzionează cu grupul Brau Union. Din 2003, Heineken preia unitatea de producţie de la Craiova. Începând cu 2008, fabrica de bere devine parte a grupului Heineken“, susţin reprezentanţii companiei. În timp, fabrica Heineken din Craiova şi-a mărit capacitatea anuală de producţie, ajungând la 1,9 milioane de hectolitri de bere, de diverse sortimente şi mărci. Golden Brau a câştigat teren încă din primii ani „de viaţă“, iar, în timp, a devenit un brand naţional. Golden Brau este marcă a Heineken România din anul 2005. Calităţile şi reţeta originală au fost răsplătite de-a lungul timpului cu şapte medalii în cadrul competiţiei internaţionale Monde Selection Bruxelles (2003, 2006, 2007, 2008, 2009, 2010, 2011). Din motive concurenţiale, compania nu divulgă cota de piaţă deţinută în acest moment de Golden Brau.
Vinul de Segarcea, cunoscut pe plan internaţional
Orăşelul Segarcea din sudul judeţului Dolj este din ce în ce mai cunoscut în lume datorită vinului produs de podgoriile din zonă, sub sigla Domeniile Coroanei. Brandul este unul dintre cele mai vechi din judeţul Dolj. Domeniile Coroanei a luat naştere în anul 1884, „când vinul românesc a fost încoronat“, pe vremea Regelui Carol I. În anul 1904 a fost construită crama de la Segarcea. La ora actuală, calităţile vinului de Segarcea – fie că vorbim de cel alb sau de cel roşu – au făcut ca brandul Domeniile Coroanei să fie cunoscut pe plan naţional şi internaţional. Potrivit datelor de la Ministerul Finanţelor Publice, afacerile firmei au urcat vertiginos pe perioada crizei. Dacă, în 2009, firma Domeniul Coroanei Segarcea SRL, controlată de omul de afaceri Mihai Anghel, realizase o cifră de afaceri de 8,3 milioane de lei şi un profit de 170.000 de lei, în 2010, afacerile companiei urcaseră cu 16% mai mult decât în anul precedent, la 13,6 milioane de lei, iar profitul înregistrat ajunsese la 458.000 de lei.
Zaibărul lui „Nea Mărin“ a intrat în istorie
„Nu ştii ce e zaibărul? Înseamnă că nu ai trecut prin Băileşti!“, spunea marele actor Amza Pellea, cunoscut oltenilor sub numele de „Nea Mărin“. Pentru cei care nu ştiu, zaibărul este un soi de viţă-de-vie nealtoită care se cultivă în zona Băileştiului. Strugurii nu sunt foarte mari, iar bobul este alungit, de culoare neagră (explicaţii preluate din DEX). De circa doi ani, vinul numit zaibăr a devenit marcă înregistrată la Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci (OSIM). Primarul din Băileşti, Costel Pistriţu, a înregistrat vinul local la OSIM în anul 2009, în numele autorităţii. „Ideea a fost să îi unim pe toţi băileştenii care produc vin, să facem cantitatea noastră de zaibăr cu care să ieşim pe piaţă. Este mai greu până îi unim pe oameni, dar şi pentru că anul trecut producţia a fost foarte proastă. Anul acesta se aşteaptă o producţie mai bună de zaibăr“, a spus, pentru GdS, primarul din Băileşti, Costel Pistriţu. În localitate se ţine şi un Festival al Zaibărului, organizat anual între 20 şi 25 octombrie şi ajuns în 2011 la cea de-a patra ediţie. Povestea festivalului este strict legată de vinul înregistrat la OSIM şi de promotorul zaibărului în România, Amza Pellea. „La festival, în fiecare an, «Nea Mărin» vine cu butoaiele de la casa memorială a lui Amza Pellea şi le duce în centrul oraşului, unde le dă cep“, povesteşte primarul din Băileşti. Din păcate, nici pe viitor brandul local nu se poate extinde prea mult, pentru că, după normele Uniunii Europene, doar soiurile nobile de viţă-de-vie mai pot fi cultivate la scară mare.
Lubeniţa de Dăbuleni a ajuns la export
Pepenele de Dăbuleni a fost înregistrat, de asemenea, la OSIM, pe 27 octombrie 2010, fiind cunoscut în aproape toată ţara. Mai nou, anul acesta, pepenele de Dăbuleni a ajuns şi la export, pe mesele străinilor. Unul dintre cei 2.200 de producători de lubeniţe din Dăbuleni şi-a exportat anul acesta producţia obţinută de pe 20 de hectare în ţara vecină, Ungaria, spune primarul din Dăbuleni, Nicolae Drăgoi. Între timp, problema spaţiilor de valorificare a lubeniţelor nu s-a rezolvat. Producătorii stau vara tot pe marginea şanţului şi încearcă să-şi vândă pepenii. Primarul Drăgoi spune că există un proiect (realizat împreună cu bulgarii) cu bani europeni care a fost aprobat, dar care aşteaptă finanţarea şi presupune construirea unor spaţii de depozitare pentru legume şi fructe, cu un cântar adecvat pentru cantităţi mari şi cu condiţii decente de comercializare a pepenilor.
Oltcit şi Daewoo – branduri „Made in Craiova“
Fabrica auto din Craiova, care din 2008 a fost preluată de americanii de la Ford Motor Company, are o istorie importantă în Bănie. În 1977 s-a înfiinţat o companie mixtă româno-franceză, sub sigla Citroen, dar abia în 1981 a început la Craiova producţia de automobile Oltcit, un brand îndrăgit de români. În 1991, statul român a preluat acţiunile de la Citroen, iar compania a devenit SC Automobile Craiova SA (ACSA). În 1994, apare Rodae Automobile, care ulterior devine Daewoo Automobile România, companie mixtă româno-coreeană, după ce ACSA s-a asociat cu Daewoo Heavy Industries Ltd Coreea. Statul român deţinea 49% din acţiuni, iar coreenii – 51%. După plecarea coreenilor, statul a preluat întregul pachet de acţiuni al fabricii de autoturisme, pe care l-a vândut către Ford Motor Company în anul 2008, cu 84 de milioane de euro, deşi evaluarea întregii fabrici înainte de privatizare fusese stabilită de o firmă din Cluj la 600 de milioane de euro. Una peste alta, autovehiculele produse sub licenţă coreeană (Tico, Matiz, Cielo, Nubira) au făcut fabrica din Craiova cunoscută la nivel naţional, dar şi mondial. În cel mai bun an al fabricii auto, 1989, s-au produs 31.000 de autoturisme Oltcit. De asemenea, pe vremea Daewoo, cea mai mare producţie înregistrată într-un an a fost în 2004, când au ieşit pe poarta fabricii din Craiova 27.000 de unităţi, potrivit datelor de la companie.
Aşteptăm Fordul oltenesc!
Istoria fabricii auto din Craiova nu se opreşte aici. Ford a promis că la anul începe să producă autovehiculul B-Max. Acesta ar urma să fie Fordul oltenesc mult aşteptat în regiune. Nu brandul în sine este atât de dorit, ci intensificarea producţiei, pentru a pune în mişcare rotiţele economiei locale, aşa cum promitea Ford în urmă cu aproape patru ani, la preluarea fabricii craiovene.
Un brand puternic: Universitatea Craiova
Inimile pasionaţilor de fotbal vibrează când aud rostindu-se numele fostei Universitatea Craiova. Este un nume cu valoare de brand oltenesc şi, cu siguranţă, se va vorbi mult despre echipa de suflet a craiovenilor. Sigla Universităţii Craiova există ca marcă înregistrată la OSIM, dar, momentan, nu mai există echipa în sine. Am lăsat la final brandul Universitatea Craiova, pentru că acesta este un nume şi nu un produs.
