Sergiu Drăgancea, directorul Agenţiei pentru Plăţi şi Intervenţie în Agricultură Dolj (APIA), se „odihneşte“ în arestul poliţiei după ce a primit o şpagă de 10.000 de euro de la Constantin Leonard Gagiu, patronul unei firme agricole. Acesta dorea să scape de controale şi să primească mai repede subvenţiile de la stat şi de la UE. Gazeta de Sud a încercat să lămurească procesul prin care o firmă poate primi subvenţii agricole şi a discutat cu directorul adjunct al APIA Dolj, Emil Călugăru, cel care a preluat acum atribuţiile lui Drăgancea. Concluzia este surprinzătoare. Patronul firmei nu avea nici un motiv să se teamă de control deoarece nu fusese inclus pe listă. În plus, obţinuse şi adeverinţa pe baza căreia urma să primească prima tranşă din subvenţii. O altă concluzie care a reieşit după discuţia cu Emil Călugăru este aceea că Drăgancea nu putea să tragă sforile de unul singur, ci trebuia să primească ajutor de la Bucureşti.
GdS: Care este drumul de la cerere până la primirea subvenției?
E.C.: Prima etapă de primire a cererilor de sprijin pe suprafaţă începe cu depunerea cererilor de către fermieri. Aceasta se realizează în fiecare an în perioada 1 martie – 11 iunie. După ce sunt depuse la centrele locale sau la centrul judeţean, în cazul marilor fermieri, urmează introducerea lor în baza de date IACS, sistemul informatic cu care lucrează Agenţia de Plăţi. Acestea se operează, se verifică şi, în urma controalelor încrucişate pe care le face automat sistemul informatic, rezultă neconformităţi: supradeclarări, suprapuneri. Acestea vor fi urmate de notificări ale fermierilor în scopul rezolvării lor. Îi chemăm cu documente doveditoare ale utilizării terenului, cu amplasarea, blocul fizic, parcela şi orice alte documente doveditoare. Etapa următoare înseamnă eşantionarea la controlul pe teren sau la controlul prin teledetecţie, deci sunt două tipuri de controale distincte. Ele nu se stabilesc la nivelul centrului judeţean, ci se fac numai de către APIA Bucureşti printr-o comisie de eşantionare. Ce înseamnă asta? Că tot în aplicaţia informatică, în baza unor criterii bine stabilite, se introduc nişte parametri şi sistemul rulează şi selectează fermierii care vor fi controlaţi.
GdS: Care sunt aceşti parametri?
E.C.: Sunt cu siguranţă un criteriu de risc şi unul aleatoriu, deci acestea sunt proceduri specifice APIA central, respectiv Direcţiei de Control pe teren. Nu se operează aşa ceva la nivelul centrului judeţean.
GdS: Ce ar implica acest criteriu al riscului?
E.C.: Implică numărul supradeclarărilor din judeţ, al neconformităţilor, deci tot ce înseamnă un risc crescut impune un control suplimentar. După stabilirea eşantioanelor de control, acestea sunt transmise centrelor judeţene, în vederea efectuării controalelor respective. Pentru controlul clasic pe teren se desemnează la nivelul centrului judeţean echipele din serviciu specializate, care merg împreună cu fermierul, localizează parcelele şi toate suprafeţele de teren, se măsoară şi se întocmesc rapoarte de control. Acestea se introduc în baza de date, se face un nou control administrativ şi se autorizează fermierul la plată pe suprafeţele eligibile. Asta înseamnă că pot fi penalizări, excluderi de la plată sau, dacă acest control confirmă ce a declarat fermierul, nu va fi penalizat. Precizez că, din momentul în care fermierul a fost selectat pentru controlul pe teren, nu există altă soluţie decât efectuarea propriu-zisă a controlului.
GdS: Adică nu mai e cale de întors….
E.C.: Adică nimeni nu poate să introducă un alt fermier în eşantion, să-l înlocuiască sau să-l excludă. În acest moment, dosarul fermierului este blocat în aplicaţia informatică. El nu va putea fi autorizat la plată dacă nu sunt introduse datele din raportul de control. Evident, dacă acest lucru nu se va întâmpla şi nu va fi autorizat la plată, Direcţia va solicita informaţii suplimentare.
GdS: Cum decurge controlul prin teledetecţie?
E.C.: Situaţia este un pic diferită. Controlul se face prin imagini satelitare, pe baza aceloraşi criterii, se fac mai multe imagini în funcţie de evoluţia culturilor, după care, de la firma cu care APIA are contract de patru-cinci ani, primim rapoartele de control. Ca şi cele clasice, se introduc în aplicaţie, se efectuează controalele administrative. În mare, acesta este filmul procedurii de control. Nimeni nu poate să excludă, introducă, să schimbe sau să intervină pentru înlocuirea unui fermier din eşantionul de teledetecţie.
GdS: Deci, în cazul Drăgancea, teama de teledetecţie a patronului care i-a dat şpagă era nejustificată?
E.C.: Cu siguranţă. În acest moment, când se cunosc deja pentru campania 2011 siturile de teledetecţie, Doljul nu este selectat pentru acest control. Este primul an în care Doljul nu are control prin teledetecţie. Am avut în toţi anii anteriori. Cu siguranţă, în urma criteriilor, am avut şi mai puţine neconformităţi, deci explicaţia este logică.
GdS: Deci, dacă vrei să intervii pe traseul controlului, o faci la Bucureşti, nu la Dolj.
E.C.: La Bucureşti, la comisia de eşantionare. Dar este imposibil.
GdS: Firma Agroanpocultura SRL pentru ce suprafaţă de teren a solicitat subvenţie în acest an?
E.C.: Are subvenţie şi pe suprafaţă, şi pe culturi. Aşa cum solicită toate firmele mari. Şi pentru acestea s-a făcut eşantionare şi control suplimentar în toamna anului 2010. Firma aceasta a solicitat subvenţie pentru o suprafaţă de aproximativ de 2.700 de hectare. Ele sunt pe raza mai multor comune, cum ar fi Catane, Băileşti, Afumaţi, în general firmele mari deţin suprafeţe în mai multe comune. Apocultura a avut dosar depus şi în 2010 şi s-a plătit. În 2011 nu s-a autorizat încă nici un dosar la plată, deoarece plăţile încep după 16 octombrie, plata în avans şi după 1 decembrie, diferenţa.
GdS: Câţi fermieri mari avem în Dolj?
E.C.: Anul acesta au declarat 800 de fermieri, cu peste 50 de hectare, adică în total cam 220.000 de hectare, aproximativ 45% din suprafaţa declarată de toţi fermierii. Restul sunt ferme mici.
GdS: Deci, domnule director, dacă dumneavoastră aţi dori să interveniţi pentru cineva în schimbul unei sume de bani, aţi avea cum să faceţi acest lucru din punct de vedere tehnic?
E.C.: Nu.
GdS: Greu de crezut că nu se poate influenţa, măcar cu un telefon…
E.C.: Din punctul meu de vedere, nu.
GdS: De ce nu se poate influenţa?
E.C.: Pentru că nu pot să dau acel telefon şi nu am să fac asta niciodată.
GdS: Nu vorbeam de dumneavoastră, ci în general.
E.C.: Nici în general nu se poate, pentru că sistemul lucrează pe nişte criterii bine stabilite şi, când a fost pornit programul, nu poate fi oprit. Dacă a stabilit nişte eşantioane, acolo se face controlul.
GdS: Aceste eşantioane ce înseamnă, de fapt? Porţiuni de teren dintr-un judeţ?
E.C.: Mai mulţi fermieri din ţară. Sistemul lucrează la nivel naţional.
GdS: Şi nu poţi să introduci în acel program un criteriu care să excludă de la control o anume firmă?
E.C.: Ba da, dar asta înseamnă încălcarea unei proceduri. Factorul uman poate interveni până la un punct în acest sistem. Dacă introduci nişte date false, şi acum deja vorbim de alte domenii, şi rezultatele vor fi neconforme.
GdS: Concluzia este că, dacă vrei să intervii în favoarea unei firme, trebuie să o faci la Bucureşti.
E.C.: La centrul judeţean nu se poate face nimic.
GdS: Atunci domnul Drăgancea a fost rugat să intervină la Bucureşti.
E.C.: Nu putem să facem afirmaţia asta.
GdS: Spuneaţi că patronii firmei Agroanpocultura nu aveau motiv să se teamă de controlul prin teledetecţie. Dar ei vorbeau şi de o plată cu prioritate.
E.C.: Nu există plată cu prioritate. Eşantionul de plată este trimis de APIA Bucureşti şi cuprinde acele dosare pentru care s-au finalizat toate controalele. În cazul acestei firme, nici nu s-a făcut control pe teren, ci doar administrativ, altfel nu putea să primească adeverinţă. Deci, această firmă este acum eligibilă pentru plată.
GdS: Ce culturi are firma Agroanpocultura?
E.C.: Culturi mari, grâu, porumb, floarea-soarelui.
GdS: Care este valoarea subvenţiei pe care o va primi firma?
E.C.: Pentru terenul cultivat s-au plătit anul trecut 131 de euro pe hectar, sumă care creşte de la an la an.
GdS: Ce i se întâmplă unui fermier găsit cu neconformităţi?
E.C.: După raport urmează controlul administrativ în sistem. Apoi sunt anumite procente de penalizare. Până în 3%, de exemplu la suprafaţă, fermierul este penalizat cu sprijinul pe care l-ar fi primit pe această suprafaţă. Între 3 şi 20%, se dublează penalizarea.
GdS: Deci, nu scoate bani din buzunar, ci primeşte mai puţină subvenţie.
E.C.: Da. Între 20 şi 50% se exclude de la plată pe anul în curs, iar peste 50% are sancţiune multianuală cererea pe care o depune în următorii trei ani, se recuperează în toţi aceşti ani. Funcţionarul nu intervine, doar sistemul calculează.
GdS: Secretul stă atunci în introducerea datelor…
E.C.: Dacă cineva îşi poate asuma să introducă în sistem alte date… Din punctul meu de vedere, teama firmei de teledetecţie este absolut nejustificată. Nimeni nu l-a informat de teledetecţie, adică nimeni oficial. Şi teledetecţia asta se face după ce notifici fermierul.
GdS: Vorbeaţi de un aspect penal al datelor neconforme pe care le dau fermierii.
E.C.: Se poate face şi o sesizare către organele de urmărire penală dacă se constată încălcări flagrante, cum ar fi declararea unei suprafeţe pe care nu o are.
GdS: Aţi făcut vreo plângere penală până acum?
E.C.: Nu. Au fost şi sunt neconformităţi mai mari de 20%, dar nu avem cazuri de genul ăsta. Fermierul şi-a asumat că a greşit identificarea. La această firmă nu au fost probleme anul trecut.
GdS: Dumneavoastră aţi fost în excursia din America împreună cu Sergiu Drăgancea şi patronul firmei Agroanpocultura?
E.C.: Nu.
GdS: Dosarul de plată al firmei merge mai departe?
E.C.: Da, dacă DNA nu dispune altceva. Este posibilă blocarea dosarului pentru cercetări suplimentare. Până acum nu am primit nici o înştiinţare.
Frica păzeşte via
Potrivit procurorilor DNA, imediat după primirea celor 10.000 de euro şi după ce i s-a cerut ajutorul promis, Sergiu Drăgancea a susţinut că, în ceea ce priveşte sprijinul pentru obţinerea unor finanţări suplimentare, pentru anul acesta nu mai poate face nimic, urmând să colaboreze în anul viitor. Martorul-denunţător, unul dintre patronii firmei Agroanpocultura, Constantin Leonard Gagiu, i-a declarat lui Drăgancea că nu a avut curaj să solicite finanţare şi pentru alte 600 de hectare de teren pe care le exploata, ştiind că între ei existau animozităţi care ar fi putut duce la controale. Pe cele 600 de hectare exista o „suprapunere“. În documentele cadastrale, terenurile apar învecinate, însă verificările făcute de APIA prin teledetecţie pot scoate la iveală uneori că, din cauza măsurătorilor greşite, terenurile, în parte, se suprapun. Constatarea unor asemenea suprapuneri duce la întârzieri la plată, impuse de lămurirea situaţiei de fapt şi de drept. Mai mult, se consideră că cererea de finanţare a avut în vedere date exagerate. Asemenea verificări, prin întârzierile la plată pe care le atrag, pot aduce în faliment o fermă agricolă. Dacă „suprapunerile“ sunt trecute cu vederea de funcţionarii de la APIA, care nu efectuează verificări prin teledetecţie, atunci fermierii îşi primesc banii integral, fără întârzieri şi fără diminuări. Constatarea unor „suprapuneri“ împiedică plata întregii sume solicitate, nu doar a celei pentru suprafeţele în legătură cu care există ambiguităţi.
