16.2 C
Craiova
vineri, 29 martie, 2024
Știri de ultima orăActualitateMai multe biserici de lemn decât în Maramureş

Mai multe biserici de lemn decât în Maramureş

O statistică a bisericilor de lemn din România, înscrise în Lista monumentelor istorice, arată că Gorjul se poate mândri cu faptul că este judeţul cu cele mai multe astfel de obiective de patrimoniu, mai multe chiar decât în Maramureş
Pe lista monumentelor de patrimoniu din judeţul Gorj sunt înscrise 184 de biserici, dintre care 119 din lemn. În Gorj există mai multe biserici de lemn decât în orice alt judeţ al României. Acestea „vorbesc“ privitorului despre o civilizaţie a lemnului, care are rădăcinile adânc înfipte în timp. Strămoşii noștri au cioplit acum sute de ani lemnul, l-au aşezat temeinic şi cu smerenie şi au ridicat minunate locaşuri de cult. Chiar dacă materialul din care sunt făcute aceste biserici este perisabil, ele au rezistat prin grija enoriaşilor şi a preoţilor. Unele dintre ele au fost distruse de intemperii asociate cu ignoranţa autorităţilor. Biserici vechi de peste 300 de ani întâlnim la Băleşti sau Cruşeţ. Potrivit oamenilor de cultură din Gorj, meşterii care au lucrat aceste edificii s-au inspirat din arhitectura bisericilor construite din cărămidă. Olimpia Bratu, directoarea Bibliotecii Judeţene Gorj şi fostă directoare a Direcţiei de Cultură, a spus că acest fapt se observă atât în modalitatea de obţinere a proscomidiei (masa din altar – n.r.), cât şi în decorul cornişelor, care le imită pe cele de zidărie cu cărămizile aşezate pe colţ, în retragere succesivă, întâlnit la 52 de exemplare din judeţ.

Arta bisericilor
de lemn

Cioplirea lemnului a fost adusă la rang de artă de meşterii care au realizat bisericile din Gorj. Întreaga construcţie impresionează pornind de la modalitatea de îmbinare a bârnelor până la decorul stâlpilor din pridvor sau al uşilor de intrare. „Întregul decor foloseşte motive cu valoare de simbol – pomul vieţii, brâul în frânghie care înconjoară uneori biserica, imaginea şarpelui, mărul, crucea în creste. Îmbinarea bârnelor în coadă de rândunică este cea mai frecventă metodă de rezolvare practică şi decorativă a structurii de rezistenţă. Mai rar întâlnită, îmbinarea în formă de cap de cal are rolul de a contribui la monumentalitatea edificiului, care este cel mai bine reprezentată de realizarea Bisericii «Sfântul Nicolae» de la Negomir, cătun Curtişoara“, a spus Olimpia Bratu. Acoperişul locaşurilor de cult din lemn era cu învelitoare din şiţă, dar la unele biserici a fost înlocuit, iar la altele încă păstrează învelitoarea de şiţă pe care comunităţile au reînnoit-o. Acest tip de acoperiş oferă originalitate şi autenticitate acestor construcţii monumente istorice.
Turiştii care ajung în Gorj pot vizita aceste monumente istorice, mai ales că sunt răspândite în tot judeţul.
• Mihaela Floroiu

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS