http:http://www.youtube.com/watch?v=fYLyWbZUyrQ
http:http://www.youtube.com/watch?v=PdEYaniXmGs
http:http://www.youtube.com/watch?v=yU4D2wp7x2I
ONG-urile de mediu româneşti bănuiesc că dezbaterea de pe 7 iulie de la Bechet privitoare la viitorul megadepozit de deşeuri nucleare de la Kozlodui (Bulgaria) a fost doar o etapă de bifat pentru oficialii guvernamentali. Activiştii de mediu cred că autorităţile de la Bucureşti au dat deja OK-ul pentru acest proiect.
Reprezentanţii Întreprinderii de stat pentru deşeuri radioactive (DP RAO) din Bulgaria, compania care vrea să construiască un depozit naţional de deşeuri radioactive la Radiana, în situl centralei atomice de la Kozlodui, au fost asaltaţi cu întrebări de ONG-urile de mediu din România. Joi, bulgarii au participat la dezbaterea publică pe acest subiect, desfăşurată în incinta căminului cultural din Bechet. Peste 300 de activişti au protestat împotriva acestui proiect. Din partea autorităţilor române au participat reprezentanţi ai Ministerului Mediului şi Pădurilor (MMP) şi Agenţiei Regionale pentru Protecţia Mediului (ARPM) Craiova. Încă de la începutul dezbaterii, ONG-urile au remarcat superficialitatea procedurilor de consultare a populaţiei româneşti. În aria de monitorizare intră 23 de localităţi din Dolj, dar numai o mică parte din raportul impactului asupra mediului elaborat de bulgari a fost tradus în româneşte. „S-a încălcat accesul la documentare, prin traducerea în româneşte a doar două capitole din cele 12 ale raportului, unele grafice şi figuri sunt total nelizibile, aspectele legate de biodiversitate sunt tratate superficial, lipseşte analiza unui scenariu pesimist privind o catastrofă naturală majoră şi nu există scenariul prăbuşirii unui avion sau al unui atac terorist. În plus, raportul de mediu este bazat doar pe cercetările Academiei de Ştiinţe din Bulgaria, fără a prezenta şi alte cercetări alternative“, a spus Ioana Ciută, vicepreşedinte al Fundaţiei Terra Mileniului III. Delegaţia bulgară afirmă că nu este vina ei că întreg materialul nu a fost tradus în întregime în limba română. „Noi am pus la dispoziţie traducerea în limba engleză a raportului, de aici nu mai este problema noastră“, au spus bulgarii. La rândul său, Antoaneta Nadu, reprezentanta unei organizaţii de mediu din Bechet, a ridicat problema analizei comparative a densităţii populaţiei de pe cele două maluri ale Dunării. Bulgarii susţin că în aria de monitorizare intră 50.000 de locuitori bulgari şi 45.000 de români.
MMP, prins cu „mascarada“
Mugur Mihăescu, preşedintele Partidului Verde, a ţinut să spună un NU hotărât proiectului bulgar.
„Centrala de la Kozlodui a nenorocit toate investiţiile în turism care se prefigurau în zonă în anii ‘70. Întrebarea mea este dacă această întâlnire este una consultativă, pentru că atât Partidul Verde, cât şi satele dunărene spun un NU hotărât acestui proiect. Veţi ţine cont de părerea oamenilor sau totul nu este decât o mascaradă şi ne-am pierdut timpul de pomană?“, se întreba Mihăescu. De faptul că întâlnirea a fost doar o etapă de bifat era convins şi Marcel Răduţ, reprezentantul Pro Democraţia Craiova. „Asociaţia Pro Democraţia consideră că suntem martorii unei încercări de manipulare, atât din partea delegaţiei bulgare, cât şi din partea celei române. Ministerul Mediului şi Pădurilor (MMP) s-a antepronunţat deja în acest proiect“, a spus Marcel Răduţ Selişte, care a adus ca argument articolul publicat în GdS sub titlul „Kozlodui mergi liniştit: România lucrează pentru tine“ (vineri, 10 iunie 2011). MMP a răspuns unei solicitări a GdS, subliniind că „funcţionarea depozitului pe o perioadă de 50 de ani nu va avea un impact negativ asupra populaţiei pe o rază de 100 km în jur“. Tot în acelaşi răspuns, MMP subliniază: „Ministerul Sănătăţii consideră că nu vor exista efecte negative «semnificative» asupra sănătăţii populaţiei din zona de influenţă a proiectului, în condiţii normale de exploatare“. Specialiştii MMP au ajuns la această concluzie studiind „concluziile raportului privind impactul asupra mediului elaborat de partea bulgară“.
Bulgarii nu vor concesii
Delegaţia bulgară a fost luată prin surprindere de Pro Democraţia: a fost întrebată care este opinia ecologiştilor bulgari faţă de acest proiect. După ce, iniţial, au spus că nu au fost obiecţii, bulgarii au admis că „am consultat foarte multe ONG-uri şi am primit foarte multe opinii. Din 30 de opinii numai două au fost negative“. Ce au uitat să spună vecinii noştri este că unul dintre cele două ONG-uri care nu sunt de acord cu proiectul este Ecoglasnost – unul dintre cele mai puternice curente de opinie în domeniul mediului, cea care a dat jos regimul comunist din Bulgaria în 1989. Argumentele Ecoglasnost au fost relatate pe larg în ediţia GdS din 8 iunie 2011, sub titlul „Bomba radioactivă de lângă Dolj, crimă cu premeditare“. Între altele, delegaţia bulgară a fost nevoită să recunoască faptul că depozitul bazat pe tranşee, adică soluţia aleasă pentru Radiana – Kozlodui, este şi cea mai ieftină. Celelalte două soluţii, bazate pe puţuri şi tunele, sunt alternative mai scumpe la megadepozitul care se va construi. Pe tot parcursul discuţiilor, delegaţia bulgară nu a lăsat nici un moment impresia că ar fi dispusă să accepte schimbarea locaţiei depozitului. Singurele concesii făcute românilor au fost „o monitorizare specială“ a zonei sau oferirea de „informaţii suplimentare“.
Dan Trifu, vicepreşedintele Eco Civica, a remarcat şi el capacitatea suspect de mare a depozitului, precum şi lipsa unor informaţii concrete privind simularea unor situaţii de accident sau atacuri teroriste. În final, Dan Trifu le-a transmis ironic partenerilor bulgari: „Rapoartele prezentate aproape că mă fac şi pe mine să-mi fac un depozit nuclear în grădina de la ţară a mamei mele!“.
