Doljenii se opun proiectelor nucleare de la Kozlodui – Bulgaria. Oamenii nu sunt de acord cu realizarea depozitului de deşeuri radioactive care ar putea avea un impact negativ asupra sudului judeţului. Observaţiile şi opiniile lor au ajuns la autorităţi, rămâne să vedem rezultatul.
România a fost aleasă recent membru al Comitetului de Implementare al Convenţiei de la Espoo – privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontalier. Convenţia amintită reglementează realizarea evaluării impactului asupra mediului în situaţia în care un anumit proiect poate avea impact transfrontalier.
Un caz care se supune reglementărilor Espoo este cel privind proiectul Bulgariei de a construi un depozit de deşeuri nucleare lângă Kozlodui, la câţiva kilometri de graniţa cu România. 32 de localităţi din Dolj sunt potenţial afectate de decizia bulgarilor, iar vecinii de la sud de Dunăre trebuie să ţină cont de observaţiile şi obiecţiile guvernului de la Bucureşti.
Potrivit procedurilor, bulgarii au notificat Ministerul Mediului şi Pădurilor (MMP), care au postat pe site studiul de impact asupra mediului şi au lăsat o adresă de e-mail la care cetăţenii români îşi pot transmite obiecţiile şi observaţiile. Pentru cei interesaţi, această adresă este [email protected]. Potrivit MMP, românii nu s-au înghesuit să facă observaţii cu privire la acest proiect la adresa menţionată. „Nu au fost înregistrate comentarii ale publicului pe adresa de e-mail indicată“, spune MMP. În schimb, doljenii au adresat observaţii la Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului (ARPM) Dolj, la adresa [email protected]. „206 persoane au făcut observaţii în scris, prin care se declară împotriva proiectului, ridicând problema impactului asupra sănătăţii populaţiei din zonă, din punct de vedere radioactiv. Toate observaţiile primite de ARPM Craiova au fost trimise MMP“, au spus reprezentanţii ARPM Craiova.
Către autorităţile în domeniu au ajuns şi toate comentariile transmise de cititori în cadrul campaniei GdS „Nu ne îmbolnăviţi copiii de cancer“, la care încă puteţi trimite mesaje peadresa www.gds.ro. Perioada de consultări publice pentru acest proiect a expirat pe 30 iunie. Pe 7 iulie, va fi organizată o dezbatere publică, la Bechet. MMP ne asigură că la această întâlnire cei interesaţi vor primi răspunsuri de la o echipă bulgară atât în ceea ce priveşte proiectul, cât şi efectele acestuia asupra mediului.
Energia nucleară, subiect sensibil
Aşa cum am mai relatat în GdS, subiectul energie nucleară este foarte sensibil în această perioadă, în condiţiile dezastrului de la Fukushima şi al dependenţei Occidentului de acest tip de energie. Stocarea deşeurilor nucleare este, de asemenea, un subiect sensibil. Ţările din est ar putea fi destinaţia acestor deşeuri, în condiţiile în care UE se pronunţă pentru interzicerea exportului către state din afara comunităţii europene. În Bulgaria, proiectele nucleare de la Kozlodui şi Belene, care afectează şi România, sunt abordate aproape zilnic în două dintre publicaţiile monitorizate de GdS, Dnevnik şi 24 Chasa.
Cele două ziare relatau vineri că zece companii se luptă pentru a efectua testele de stres la Kozlodui, în care vor fi simulate mai multe situaţii de risc. De asemenea, în zece zile bulgarii vor anunţa dacă vor prelungi cu zece ani licenţa de funcţionare pentru unităţile V şi VI de la Kozlodui, care expiră în 2017, respectiv 2019. Totodată, premierului Boiko Borisov declara că testele de stres vor demonstra că şi reactoarele III şi IV, în prezent închise la cererea UE, ar putea reintra în funcţiune. La toate aceste proiecte derulate de Bulgaria, România nu are nici măcar o reacţie, cu toate că judeţele din sudul ţării sunt potenţial afectate de planurile bulgare.
