11.4 C
Craiova
marți, 23 aprilie, 2024
Știri de ultima orăActualitateAmbasada SUA: Decizia CCR, un obstacol pentru consolidarea justiţiei

Ambasada SUA: Decizia CCR, un obstacol pentru consolidarea justiţiei

Decizia Curţii Constituţionale privind revizuirea Constituţiei este un obstacol în calea consolidării justiţiei, consideră ambasadorul Statelor Unite la Bucureşti, Mark Gitenstein, într-o declaraţie transmisă NewsIn de Ambasada SUA.
„Ambasada SUA este îngrijorată de hotărârea Curţii Constituţionale cu privire la constituţionalitatea propunerilor de modificare a Constituţiei României“, arată ambasadorul Mark Gitenstein, care apreciază drept „lăudabilă“ dorinţa autorităţilor române de a consolida administrarea justiţiei în România ca parte a luptei împotriva corupţiei.
Ambasadorul SUA la Bucureşti afirmă, de asemenea, că amendamentele la Constituţie care ar face posibilă punerea sub sechestru şi confiscarea bunurilor obţinute în mod ilegal şi ar limita imunitatea extinsă de care se bucură în prezent parlamentarii şi miniştrii, menite să asigure alinierea la normele occidentale, joacă un rol esenţial în eforturile României în lupta împotriva corupţiei. „Decizia Curţii constituie un obstacol în calea acestor eforturi şi, în numele «drepturilor fundamentale», răpeşte poporului posibilitatea de a decide. Poporul român ar trebui să poată analiza liber aceste schimbări prin intermediul reprezentanţilor aleşi“, atrage atenţia Mark Gitenstein.

Poporul ar trebui să aibă puterea de a corecta erorile

El apreciază, de asemenea, că într-o republică democratică, modificarea Constituţiei nu ar trebui să depindă de capriciile celor care deţin temporar majoritatea şi, în consecinţă, poporul ar trebui să aibă puterea de a corecta erorile. Ambasadorul Mark Gitenstein dă exemplu în acest sens situaţia din Statele Unite şi arată că, pentru a schimba Constituţia şi a îndrepta o greşeală a Curţii Supreme, în SUA este nevoie de o majoritate calificată a Congresului şi a legislaturilor statelor. „Fără această procedură, nu ar fi fost posibilă anularea cunoscutei decizii din cazul Dred Scott, din 1857, care legaliza sclavia în numele protejării «drepturilor» proprietarilor albi de sclavi şi care a avut un rol în declanşarea Războiului Civil. În SUA, nimeni, nici măcar însăşi Curtea Supremă, care a luat decizia, nu a pus la îndoială dreptul constituţional al Congresului de a adopta Amendamentele 13 şi 14 la Constituţia SUA, care au anulat respectiva hotărâre judecătorească“, explică Gitenstein.
El observă, în consecinţă, că în România Constituţia acordă Curţii Constituţionale autoritatea excepţională de a bloca procesul de reformare a Constituţiei. „În SUA există o tradiţie îndelungată a «reţinerii judecătoreşti», prin care judecătorii Curţii Supreme aleg să nu îşi exercite întreaga autoritate. Felix Frankfurter, unul dintre cei mai importanţi judecători ai Curţii Supreme, a spus la un moment dat: «nu este datoria acestei Curţi să emită politici. Ea trebuie să arate o extrem de atentă consideraţie faţă de limitările propriilor sale puteri, ceea ce împiedică această instanţă să-şi urmeze propriile idei cu privire la ceea ce este înţelept şi chibzuit». Această reţinere autoimpusă este esenţa jurământului judecătoresc“, mai spune ambasadorul SUA la Bucureşti. „Poate că o astfel de «reţinere autoimpusă» ar fi fost potrivită în acest caz“, conchide Gitenstein.
CCR a decis vineri că anumite propuneri trimise de preşedintele Traian Băsescu încalcă limitele revizuirii Constituţiei. Judecătorii au apreciat că eliminarea din proiectul de revizuire a Constituţiei a tezei potrivit căreia „caracterul licit al dobândirii averii se prezumă“ este neconstituţională, deoarece are ca efect suprimarea garanţiei dreptului la proprietate. De asemenea, CCR a hotărât că articolul din proiectul de revizuire care elimină actele care privesc politicile fiscale şi bugetare ale guvernului de la controlul judecătoresc este neconstituţional, deoarece suprimă liberul acces la justiţie. Nici eliminarea obligativităţii avizului dat de Legislativ pentru reţinerea, arestarea şi percheziţionarea unui parlamentar, dar şi a unui ministru care este şi parlamentar nu este constituţională, deoarece suprimă un drept al persoanei care ocupă o demnitate publică.
•NewsIn

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS

7 COMENTARII