21.7 C
Craiova
vineri, 29 martie, 2024
Știri de ultima orăActualitateBomba radioactivă secretă de lângă Dunăre

Bomba radioactivă secretă de lângă Dunăre

România ţine secret proiectul prin care bulgarii vor să construiască un depozit de deşeuri radioactive la marginea judeţului Dolj. Deşi un astfel de depozit pune în pericol vieţile a zeci de mii de oameni şi fluviul Dunărea, Ministerul Mediului nu i-a informat nici măcar pe parlamentarii de Dolj despre intenţia criminală a vecinilor noştri. Singura speranţă pentru respingerea proiectului este acum opinia publică. Important este ca vocea ei să se audă până la Comisia Europeană.

În cazul bombei radioactive pe care Bulgaria vrea să o amplaseze la marginea Doljului cu acordul tacit al autorităţilor române, presa rămâne singura sursă de informaţii atât pentru oficialii locali, cât şi pentru parlamentarii de Dolj. Întrebaţi ieri de GdS dacă au detalii despre proiect, aceştia au spus că nu ştiu nimic de existenţa lui. „Nu ştiam nimic despre acest lucru până acum, când mi-aţi spus dumneavoastră. Cu siguranţă un astfel de depozit nu este un lucru bun. Lumea este deja speriată din cauza a ceea ce s-a întâmplat la Cernobâl şi din cauza centralei de la Kozlodui. Am lucrat la un studiu legat de efectele asupra sănătăţii oamenilor după explozia de la Cernobâl, dar nu am putut ajunge la o concluzie clară, deoarece autorităţile din nordul ţării nu ne-au oferit toate informaţiile de care aveam nevoie“, a spus deputatul PDL, Mihai Surpăţeanu. Plecând de la premisa că depozitul ar beneficia de cea mai mare siguranţă şi cea mai bună tehnologie, o întrebare persistă obsedant. Ce se va întâmpla în cazul unei defecţiuni? Unde se va scurge tot lichidul radioactiv? În Dunăre, evident. Iar casele şi vieţile oamenilor din Dolj ar fi afectate pentru următorii zeci de ani. Problema este cu atât mai gravă cu cât la acest depozit nu se vor aduce numai deşeuri care provin de la cele două reactoare rămase funcţionale la centrala de la Kozlodui sau de la cele patru reactoare oprite, dar care trebuie dezafectate, ci vor fi aduse deşeuri din toată Bulgaria. Practic, graniţa Doljului ar deveni groapa de gunoi radioactiv a vecinilor de peste Dunăre. „Teoretic, orice depozit de deşeuri radioactive poate provoca un accident, oricât de bine izolat ar fi“, a precizat Mihai Surpăţeanu. Acesta a promis că va face o interpelare la Ministerul Mediului, lucru care s-a şi întâmplat. În doar o oră, deputatul a aflat de la secretarul de stat din minister, Marin Anton, ceea ce ministerul trebuia să le fi comunicat parlamentarilor de la bun început. „Mi-a zis că România încă nu şi-a formulat o poziţie faţă de acest proiect şi că săptămâna viitoare va fi organizat un summit la Bechet între români şi bulgari. După ce vor afla detalii, vor formula o poziţie. Eu cred că, dacă este pe teritoriul lor, bulgarii pot construi şi dacă ne opunem noi. Dar ne întreabă ca să nu declanşeze un scandal extern, aşa cum s-a întâmplat în cazul canalului Bâstroe“, a spus Mihai Surpăţeanu.

Marian Jean Marinescu: Contează foarte mult opinia publică

Nici senatorul PDL, Tudor Udriştoiu, nu auzise despre proiect. „Bineînţeles că nu sunt de acord cu aşa ceva! Nu înţeleg cum s-au gândit să-l amplaseze aici, unde suntem noi, este şi Dunărea. Săptămâna viitoare voi face o declaraţie în Parlamentul României pe această temă. Nouă nu ne spune nimeni nimic? Trebuie să sesizăm acest lucru! Eu cred că este mai importantă sănătatea noastră decât proiectele astea europene frumoase“, a spus senatorul.
Chiar dacă nu avea detalii despre proiect, europarlamentarul Marian Jean Marinescu a spus lucruri foarte interesante. „În procesul de dezafectare a celor patru
reactoare ale centralei de la Kozlodui e prinsă şi construirea unui depozit de deşeuri radioactive. Este normal, trebuie urmate nişte proceduri şi obţinute nişte avize. Discuţia este delicată. Personal sunt împotriva acestui proiect, dar trebuie să vedem mai întâi proiectul, tehnologia folosită, măsurile de securitate. Oriunde în Europa au fost astfel de discuţii când au apărut asemenea probleme. Dacă au ajuns în faza de dezbatere publică înseamnă că planul de acţiune a fost aprobat de Comisia Europeană“, a spus europarlamentarul român. Întrebat dacă opinia publică va fi luată în considerare de către Comisie, Marian Jean Marinescu a precizat că ea este foarte importantă. „Contează foarte mult opinia publică“, a spus el.

Geoană: Depozitul este un pericol pentru populaţie

Ion Călin, ales deputat PSD de Dolj în colegiul care include şi unele localităţi ce vor fi afectate de existenţa depozitului, a declarat pentru GdS că a auzit din presă despre acest proiect. „Sub nici o formă, depozitul nu trebuie construit la graniţa cu România sau pe cursul Dunării pentru că sunt nişte norme în acest sens. Sunt convins că autorităţile locale din zonele ce vor fi afectate vor trimite prietenilor noştri bulgari refuzul de construire a depozitului. Ei nu au demonstrat că au siguranţă în exploatarea centralei de la Kozlodui şi acum vor depozit.
Niciodată instituţiile statului român nu au putut confirma că au existat scurgeri radioactive, dar românii s-au îmbolnăvit de cancer“, a spus Călin. Şi senatorul PSD de Dolj, Mircea Geoană, a precizat într-un comunicat trimis GdS că se opune amplasării depozitului atât de aproape de Dolj. „Ministerul Mediului şi Pădurilor din România alături de Ministerul Afacerilor Externe ar trebui să realizeze un comitet de lucru interministerial şi să poarte negocieri cu partea bulgară în legătură cu amplasarea acestui depozit, întrucât impactul său asupra populaţiei din judeţul Dolj este semnificativ. Mai mult, autorităţile române trebuie să verifice cum pot fi activate mecanismele transfrontaliere existente deja în acest domeniu pentru a opri amplasarea acestui depozit. Toate studiile arată că amplasarea acestui depozit de deşeuri  nu ar avea doar consecinţe economice negative asupra regiunii, îndepărtând investitorii şi reducând drastic oportunităţile localnicilor, dar impactul asupra sănătăţii doljenilor din regiune este covârşitor. În condiţiile în care incidenţa cancerului la sân şi la glande în cazul femeilor este deja ridicată în zonă, iar îmbolnăvirile la inimă predomină în cazul bărbaţilor, amplasarea unui asemenea depozit de deşeuri ar fi un adevărat pericol pentru populaţia din sudul Doljului şi din valea Dunării“, a spus Mircea Geoană.

Proiectele nucleare ale Bulgariei afectează România

Bulgaria se află în situaţia de a lua o decizie dificilă privind energia nucleară. Documente recente Wikileaks au dezvăluit că Rusia face presiuni asupra guvernului bulgar privind construirea a două reactoare nucleare la Belene. Compania care va exploata centrala de la Belene va fi ruso-bulgară, tehnologia va fi rusească, iar materia primă ar urma să fie importată tot din Rusia. Paradoxal, în loc ca energia nucleară să asigure independenţa faţă de resursele energetice ruseşti, o va amplifica, apreciază analiştii bulgari. Potrivit unui articol din publicaţia bulgară Dnevnik, combustibilii şi serviciile companiilor ruseşti vor însemna 80% din sectorul energetic bulgar. 76,7% din electricitate va fi produsă din combustibil nuclear şi gaz din Rusia. Pe de altă parte, şeful Comisiei pentru Economie şi Energie din parlamentul bulgar, Valentin Stoianov, declara recent în publicaţia Vesti că energia nucleară rămâne o prioritate pentru ţara vecină, în condiţiile în care „în lume există 442 de reactoare nucleare în funcţiune şi 65 în construcţie“. În prezent, centralele nucleare generează 16% din energia electrică la nivel global, spune Stoianov, citat de Vesti. Închiderea instalaţiilor energetice poluante duce în perioada 2010 – 2015 la reducerea capacităţii energetice cu 22% din potenţialul energetic al Bulgariei, adică 2.175 MW. În plus, licenţele pentru unităţile V şi VI de la Kozlodui expiră în 2017, respectiv 2019. În condiţiile în care Bulgaria nu deţine resurse naturale pentru energie, găsirea unor soluţii le va da mari bătăi de cap politicienilor bulgari. În prezent, în Bulgaria funcţionează doar reactoarele V şi VI de la Kozlodui – cu o putere instalată de 2.000 MW. Reactoarele I-IV au fost închise printr-un acord cu UE şi urmează să fie dezafectate. În acest context intervin discuţiile despre energia nucleară în Bulgaria, care afectează şi România. Pentru suplimentarea capacităţii de producţie cu 2.000 MW, există două variante luate în discuţie. Pe de o parte, ruşii insistă cu proiectul Belene, în timp ce alte voci susţin suplimentarea numărului de reactoare la Kozlodui. În 2005, se punea problema construirii unităţilor I şi II de la Belene, dar şi realizarea unui depozit naţional de deşeuri radioactive la Svishtov. Propunerea a generat un val de proteste în Bulgaria. ONG-urile au cerut montarea unor senzori de radiaţii în locurile publice. Protestatarii au arborat bannere pe care au scris: „BeleNE!“, „Nu vrem centrale nucleare în curtea noastră!“, „Amintiţi-vă de Cernobâl!“. Fermierii au protestat şi ei. „Peste 95% din populaţie nu va dori să cumpere produse cultivate în apropierea centralei nucleare“, spunea unul dintre ei. Zona de nord a Bulgariei dispune de cele mai fertile soluri ale ţării, unde se găsesc importante zone viticole şi legumicole.
Pe lângă problema capacităţilor de producţie, a intervenit şi cea a depozitării deşeurilor nucleare. Bulgarii s-au răzgândit şi vor să amplaseze depozitul naţional la Radiana – aflată la 3 km de Kozlodui şi la 4 km de graniţa cu România. 23 de localităţi din Dolj vor intra în zona de monitorizare. Practic, riscul nuclear este împărţit cu românii din Dolj, în condiţiile în care Bulgaria va fi beneficiarul energiei produse aici. Mai nou, proiectul Kozlodui revine pe tapet. Yordan Yordanov, fost director al centralei nucleare, declara recent că varianta construirii unităţilor VII şi VIII la Kozlodui este mai bună decât proiectul Belene. „Nu avem un aviz favorabil pentru Belene. La Kozlodui este un sit activ, adoptat de România“, spunea acesta. Compania Westinghouse, deţinută de gigantul japonez Toshiba, a propus anii trecuţi un reactor pentru unitatea VII de la Kozlodui, iar reprezentanţii firmei au vizitat recent Bulgaria, susţine Yordanov.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS

21 COMENTARII