Medicul Marius Boeriu, directorul Direcţiei de Sănătate Publică Gorj, a vorbit într-un interviu acordat GdS despre problemele sistemului medical din judeţ, despre natalitate şi mortalitate şi despre soluţiile ce ar putea fi găsite pentru a avea servicii medicale de calitate.
GdS: Care sunt cele mai grave probleme ale sistemului medical din Gorj?
M.B.: Ca şi în sistemul de sănătate din România, cea mai gravă problemă este subfinanţarea cronică deja. De asemenea, mai există problema lipsei de personal, de specialişti. Din păcate, salariile mici din sistemul medical din ţara noastră gonesc medicii peste hotare. Este o realitate faptul că România nu cheltuieşte destui bani pentru sănătate. La noi se alocă doar 3,6 din PIB pentru sănătate, pe când în Europa procentul este aproape dublu. Am aflat de curând că în SUA se cheltuiesc 9.000 de dolari pe an pentru un medic, iar în România suma este de câteva ori mai mică. Un medic are un salariu de nici 500 de euro în Gorj, pe când în străinătate va câştiga de zece ori mai mult, de aceea şi aleg să plece mulţi dintre ei. Potrivit unei statistici recente, în 2010 au absolvit facultatea 6.000 de medici, dar au plecat în afară 7.000.
GdS: Ce soluţii există la aceste probleme?
M.B.: Soluţia acestor probleme o au Ministerul Sănătăţii şi guvernul. Trebuie găsită soluţia de a finanţa corespunzător sistemul medical din România, pentru că sănătatea şi învăţământul ar trebui să fie prioritare într-un stat. Tot ministerul trebuie să găsească metoda de a finanţa medicina, poate chiar fără a cere bani de la guvern. Medicii români sunt bine pregătiţi şi ar vrea să facă o treabă excelentă aici, însă din multe spitale lipsesc aparatura de performanţă şi specialiştii. Un chirurg nu poate opera fără anestezist. Soluţia ar fi finanţarea corectă, creşterea procentului din PIB alocat sănătăţii. Dacă naţiunea e sănătoasă, lucrurile merg bine, este un postulat acest fapt.
GdS: Cum a decurs redistribuirea personalului medical la Gorj?
M.B.: Judeţul Gorj mai are nevoie de 16 medici pentru unităţile medicale cu paturi din localităţile Rovinari, Motru, Novaci şi Turceni. Posturile acestea nu s-au ocupat nici după cele trei etape de redistribuire a personalului medical. Mai avem nevoie de un biolog, de trei farmacişti, logoped, personal medical mediu, infirmiere, o îngrijitoare. La Spitalul Motru este nevoie de medici pentru anestezie şi terapie intensivă, medicină de urgenţă. După ultima etapă, care a avut loc pe 11 mai, nu s-a ocupat decât un post de medic. Cele mai multe posturi libere au rămas la Spitalul Orăşenesc Turceni. Este vorba despre un post de medic pentru Anestezie şi Terapie Intensivă, unul pe Neonatologie, două locuri pentru Psihiatrie – aici problema este veche, unul pentru Medicină internă şi altul de Obstetrică-ginecologie. Lipsa personalului de specialitate este o problemă care încă nu s-a rezolvat.
GdS: Ce părere aveţi despre măsura impusă de Ministerul Sănătăţii în ceea ce priveşte Spitalul Bumbeşti-Jiu?
M.B.: Nu pot să comentez deciziile altora. În principiu, nu am fost de acord. S-a făcut tot posibilul pentru salvarea spitalului, dar încă nu se ştie 100% ce se va întâmpla cu el. Există posibilitatea să primim acordul ministerului pentru a deveni secţie externă a Spitalului Judeţean Târgu Jiu sau ministerul va avea altă soluţie.
GdS: Care sunt greutăţile cu care vă confruntaţi?
M.B.: La DSP Gorj lipsesc specialiştii. De exemplu, aveam cinci medici epidemiologi şi acum nu mai avem nici unul şi nici posibilitatea să angajăm, posturile fiind blocate. A fost organizat în trecut un concurs, la care nu s-a prezentat nimeni. Au plecat şi din economişti, ceea ce este iarăşi greu, pentru că prin DSP se derulează programe, fonduri etc. De asemenea, ne confruntăm cu lipsa unor condiţii bune referitor la mobilier, iar maşinile sunt vechi.
GdS: Câţi angajaţi are DSP Gorj? Sunt suficienţi pentru o bună desfăşurare a activităţii?
M.B.: Avem 71 de angajaţi, în condiţiile în care în 2009 erau 102. Unii s-au pensionat, alţii au demisionat. Au plecat economişti, epidemiologi şi alţi specialişti. Nu suntem suficienţi, mai ales că, prin plecarea lor, volumul de muncă a crescut.
GdS: Au plecat angajaţi din instituţie în urma tăierilor salariale?
M.B.: Nu, nu au plecat din cauza tăierilor salariale, au plecat înainte şi mulţi s-au pensionat. Unii au spus că ies atunci pentru că le convine, pensia fiind puţin mai mare decât salariul, unii şi-au găsit în altă parte. De exemplu, unul dintre angajaţi a plecat la Ambulanţă, unde sunt salarii mai mari. Fiecare a ales ce era mai bine pentru sine.
GdS: Care este situaţia evaluării unităţilor medicale din Gorj?
M.B.: Managerii au făcut o autoevaluare a unităţilor spitaliceşti pe care le conduc în vederea clasificării acestora în funcţie de competenţe. În urma autoevaluării, Spitalele Novaci, Motru, Turceni şi Rovinari se încadrează în categoria IV, cu un grad mic de complexitate în tratarea afecţiunilor, Spitalul Târgu-Cărbuneşti la un grad mediu de complexitate, iar Spitalul Judeţean de Urgenţă Târgu Jiu şi Spitalul de Pneumoftiziologie de la Dobriţa – în categoria a doua, ca furnizând servicii medicale cu un grad mare de complexitate. Acestea sunt doar propuneri din partea managerilor. Ministerul Sănătăţii stabileşte gradul fiecărui spital.
GdS: Câţi medici de familie sunt în Gorj? Sunt localităţi fără medic de familie? De câţi pacienţi trebuie să se ocupe, în medie, un medic de familie?
M.B.: În judeţul Gorj sunt 204 medici de familie aflaţi în relaţie contractuală cu Casa de Sănătate. Localităţi fără medic de familie nu avem, dar ar mai trebui medici de familie în localităţile: Runcu, Plopşoru, Prigoria, Roşia de Amaradia şi Albeni. Un medic de familie ar trebui să se ocupe în medie de 1.530 de pacienţi, însă pe teren situaţia este de multe ori alta.
GdS: Care sunt bolile cu cea mai mare pondere?
M.B.: Bolile cu cea mai mare pondere în judeţul nostru în trimestrul I 2011 sunt cele hipertensive, diabet zaharat şi tumorile maligne.
GdS: Câţi bani cheltuieşte statul român cu tratarea acestor boli?
M.B.: Sunt programe naţionale de sănătate care se desfăşoară în România, finanţate de Ministerul Sănătăţii, bani de la bugetul statului.
GdS: Câţi pacienţi care fac dializă sunt în Gorj? Există resurse medicale pentru a le uşura suferinţa?
M.B.: 189 de gorjeni făceau dializă la sfârşitul anului trecut. Există condiţii pentru că avem aparate de dializă, clinici private, autoturisme care transportă bolnavii de la domiciliu la centrele de dializă, aparatură medicală pentru diagnosticare şi verificare, aparatură medicală pentru problemele speciale.
GdS: Care este rata natalităţii în Gorj?
M.B.: Din păcate, natalitatea este în scădere de ceva vreme. Comparativ cu trimestrul I al anului trecut, numărul născuţilor vii scade de la 681 la 578 şi determină scăderea natalităţii. Evoluţia natalităţii şi mortalităţii arată un declin al sporului natural, un deficit de populaţie.
GdS: Care este rata mortalităţii în judeţ?
M.B.: De la începutul anului şi până în prezent, în Gorj s-au înregistrat 1.094 de decese, cu 24 mai puţine decât anul trecut în perioada similară. Rata mortalităţii a scăzut, fiind de 11,3%.
GdS: Care sunt localităţile unde există populaţie foarte îmbătrânită?
M.B.: Comunele cu cel mai mare deficit de populaţie sunt Leleşti – 35%, Săcelu – 26% şi Vladimir – 19%. Avem un spor negativ de natalitate, oamenii migrează de la ţară spre oraşe, spre o viaţă mai bună, tinerii pleacă şi rămân bătrânii la sate.
GdS: Ce boli cauzează cele mai multe decese? Cum arătau statisticile anului 2009 şi cele ale anului 2010 în ceea ce priveşte această problemă?
M.B.: 69% din totalul deceselor înregistrate în Gorj au fost cauzate de bolile aparatului circulator, 14,2% au fost cauzate de boli maligne şi 4,9% au avut drept cauză bolile aparatului respirator. În 2009 şi 2010, primele două locuri din acest top erau ocupate tot de bolile aparatului circulator şi tumori, pe locul trei fiind bolile aparatului digestiv. Avem, de exemplu, peste 9.100 de bolnavi de diabet în Gorj şi peste 5.000 de bolnavi de cancer.
GdS: Cum aţi descrie starea de sănătate a populaţiei?
M.B.: Starea de sănătate a gorjenilor nu este prea bună dacă ne uităm la statistici. Rata de îmbătrânire este mare, natalitatea – scăzută, a crescut numărul bolnavilor de boli cronice.
GdS: Ce ar trebui să facem pentru a avea o sănătate de fier?
M.B.: Trebuie să fim conştienţi că sănătatea este bunul cel mai de preţ al omului şi păstrarea ei depinde de modul nostru de viaţă, de felul în care ştim să o îngrijim. Sănătatea este bine să o păstrezi atunci când o ai, pentru că, odată pierdută, este foarte greu să o recâştigi. Este mai bine să previi decât să tratezi. Fiecare dintre noi poate să aibă o viaţă sănătoasă având o alimentaţie corectă, bogată în vitamine şi evitând excesele de orice fel.
