Orgoliile politice ale consilierilor judeţeni doljeni au fost ieri pe punctul să arunce în aer o posibilă investiţie de 60 de milioane de euro şi mii de noi locuri de muncă pe terenurile de lângă Aeroportul Internaţional Craiova. Tonul l-au dat consilierii PD-L, suspicioşi că pesediştii au gânduri ascunse cu investitorul.
Căldura mare, jocurile politice sau războaiele personale era să dinamiteze unul dintre puţinele lucruri bune care se întâmplă la nivel investiţional în Dolj. Firma Point Park Industries din Cehia şi-a exprimat intenţia de a investi aproximativ 60 de milioane de euro în următorii patru ani în construirea mai multor hale pe o suprafaţă de 24 de hectare. Societatea are filiale în toată Europa, iar obiectul ei de activitate îl constituie parcurile logistice, adică ridicarea unor construcţii complet utilate pe care le închiriază firmelor. De menţionat, că Point Park este singura firmă care a răspuns scrisorilor trimise de oficialii judeţului zecilor de firme care ar putea investi pe terenurile libere de la Aeroport.
Ce doresc cehii
O zonă de 24 de hectare în care va exista un total de 115.000 de metri pătraţi de spaţii de depozitare şi birouri, dispusă într-un număr de şase clădiri, cu suprafeţe cuprinse între 15.000 şi 30.000 de metri pătraţi. Cele 60 de milioane de euro care ar urma să fie investite pot creşte, în funcţie de cerinţele „utilizatorilor finali“, după cum se arată în scrisoarea de intenţie trimisă CJ Dolj. Cum halele sunt destinate chiriaşilor, este clar că pe cei 150.000 de metri pătraţi s-ar putea instala firme de renume. De fapt, Point Park spune explicit acest lucru. „Datorită faptului că am fost în legătură cu un număr mare de utilizatori finali care şi-au exprimat interesul de a închiria spaţii industriale dezvoltate pe această locaţie, ar fi ideal să începem construcţia cât de curând este posibilă semnarea unui contract cu administraţia judeţeană. De aceea, am aprecia foarte mult dacă procesul de concesionare a proprietăţii ar putea începe cât de curând posibil după primirea acestei scrisori“, au scris reprezentanţii firmei Consiliului Judeţean Dolj. Numai din taxele pe clădiri, Craiova ar putea primi aproape un milion de euro anual. La o săptămână distanţă, conducerea Consiliului a convocat o şedinţă în care la punctul 21 de pe ordinea de zi figura însuşirea de către consilierii judeţeni a propunerii cehilor şi întocmirea unui studiu de oportunitate. În vremuri de criză, investitorii sunt păsări rare, astfel că viteza convocării este justificată. Trebuie menţionat faptul că cele 24 de hectare dorite de cehi fac parte dintr-o suprafaţă de 230 de hectare primită de Consiliul Judeţean de la Ministerul Apărării.
Şi acum balul
Consilierii judeţeni PD-L au prins de veste despre ce urma să voteze, nu le-a plăcut, aşa că au organizat o conferinţă de presă cu puţin timp înainte de ora şedinţei în plen în care au înfierat interesele ascunse ale pesediştilor şi au încercat să demonstreze că prin aceasta vor avea de suferit furnizorii Ford. Consilierul judeţean Ştefan Stoica a dat de înţeles că venirea cehilor la Craiova se aseamănă cu ce a prorocit şeful său de partid, Radu Berceanu, că se va întâmpla cu Electroputere, adică va deveni zonă de mall. „Nu putem vota aşa ceva pe baza unei simple hârtii de la o firmă cu acţionariat din Bahrain. Este cu iz de mall. NU putem avea încredere pe o singură hârtie.Cred că ori nu sunt capabili, ori este rea-voinţă. Conform legii, trebuia fundamentată o asemenea dorinţă. Acele terenuri ar putea fi folosite de furnizorii Ford. NU am văzut la CJ disponibilitate faţă de Ford, în afară de declaraţii şi uitaţi ce se întâmplă, furnizori ca IAC s-au mutat în Olt. Cu siguranţă au fost investitori care au dorit teren acolo, dar nu l-au primit. Noi nu respingem acest investitor, dar vrem să se facă un studiu de oportunitate“, a spus Ştefan Stoica. El a găsit soluţia nu numai pentru cele 24 de hectare, ci pentru toate cele 230 de hectare. „Terenurile ar fi trebuit acordate Parcului Industrial care ar putea să le administreze şi să construiască acele hale, eventual cu un împrumut bancar, că nu e greu. Noi nu suntem împotriva investitorului ceh, ci dorim să se facă un studiu de oportunitate. În concluzie, noi nu vom vota proiectul“, a mai spus Stoica.
Negocieri cu uşile închise
Răspunsul a venit câteva ore mai târziu. Reprezentanţii celor două partide au intrat la negocieri intense în biroul preşedintelui CJ Dolj, Ion Prioteasa, şi păreau că au căzut de acord. „Studiul de oportunitate este prevăzut de lege, deci oricum se va face. Noi ne-am agăţat de oricine putea investi aici. Trebuie să dăm semnal că investitorii sunt bineveniţi aici“, a spus Prioteasa. Compromisul la care au ajuns în primă fază, cele două partide, a fost acela ca studiul de oportunitate să se facă pe toată suprafaţa de 230 de hectare, lucru contraproductiv, deoarece costă mult mai mulţi bani şi durează implicit mai mult. Când lucrurile păreau să se liniştească, secretarul judeţului, Gheorghe Barbărasă, i-a avertizat pe nemulţumiţi că, potrivit legii, dacă nu îşi însuşesc propunerea cehilor, atunci Consiliul Judeţean trebuie să ia el iniţiativa concesionării. Nedumeriţi, pedeliştii au intrat din nou în şedinţă cu cei de la PSD şi au ajuns la compromisul final: au trecut în hotărâre la grămadă ce au vrut ambele partide. „Noi am dorit să luăm act de propunere, pentru că, în felul acesta, grăbeam lucrurile. OUG 54/2006 prevede la articolul 9: «Concesionarea are loc la iniţiativa concedentului sau ca urmare a unei propuneri însuşite de acesta», iar la articolul 10 spune: «Concedentul este obligat ca, într-un termen de 30 de zile de la însuşirea propunerii de concesionare formulate de orice persoană interesată, să procedeze la întocmirea studiului de oportunitate». Or acest studiu de oportunitate pentru toată suprafaţa de 230 de hectare, în loc de 23 de hectare, ne va costa foarte mult“, a spus vicepreşedintele CJ Dolj, Cristinel Iovan. Potrivit Ordonanţei, după realizarea studiului, Consiliul Judeţean va scoate la licitaţie concesionarea. Dacă în două rânduri, nu se prezintă cel puţin trei firme, se poate trece la negociere directă.
