Mariana Budulan, directoarea Direcţiei Publice de Venituri, din cadrul Primăriei Târgu Jiu, explică, într-un interviu acordat GdS, pe ce sunt cheltuite taxele strânse de la cetăţeni, cine este codaş la plata impozitelor
şi de ce a scăzut numărul persoanelor juridice plătitoare de taxe
GdS: Criza i-a făcut pe târgujieni să amâne plata impozitelor?
M.B.: Din situaţia pe care o avem astăzi putem spune că nu suntem în întârziere. Chiar ne-am încadrat în ceea ce ne-am propus. Având în vedere că plata taxelor şi a impozitelor se face în două tranşe, suntem la această dată cu 50% din buget realizat, dar procentul acesta se datorează contribuabililor care au făcut plata pe întregul an pentru a beneficia de bonificaţia de 10% pentru plata impozitului pe teren, clădiri şi mijloace auto. Suntem în grafic cu încasările. Problemele care se ridică în fiecare an vor apărea abia spre sfârşitul anului, când unii contribuabili, din diferite motive, rămân cu restanţe la plata impozitelor şi taxelor locale.
GdS: Care este situaţia încasărilor pe primele luni ale acestui an comparativ cu aceeaşi perioadă a lui 2010?
M.B.: Situaţia este mai bună, având în vedere anul 2010, care a fost un an foarte bun pentru noi. A fost un an cu încasările cele mai mari. Am încasat în plus faţă de 2010 suma de 1,2 milioane de lei, contribuabili persoane fizice şi juridice, luaţi în ansamblu ca şi contribuţie la bugetul local.
GdS: Ce sumă aveţi de încasat în acest an şi în ce procent estimaţi că veţi realiza încasările?
M.B.: Avem de încasat 28 de milioane de lei partea care se cuvine Direcţiei Publice de Venituri, reprezentând impozite şi taxe stabilite în baza Codului Fiscal. Anul trecut am avut un procent de realizare de 90%. Ne dorim să încheiem şi anul 2011 cel puţin la acelaşi nivel sau poate chiar mai bine.
GdS: Cât la sută din impozitele şi taxele locale se reflectă în bugetul local?
M.B.: Noi încercăm să acoperim şi cheltuielile care apar în cursul anului. Acele cheltuieli neprevăzute. Toate aceste diferenţe care se stabilesc sunt prinse la rectificări. Partea noastră de contribuţie în bugetul local anual este de mai puţin de 50%. În buget mai sunt cuprinse cotele defalcate din impozitele pe salariu, cotele din TVA care merg cu destinaţii precise spre învăţământ sau alte obligaţii ce sunt finanţate din bugetul statului. Partea noastră din total este cea de aproape 30 de milioane de lei de care am amintit.
GdS: Ce se întâmplă cu banii târgujienilor colectaţi din impozite şi taxe?
M.B.: Banii sunt în general folosiţi la investiţii, la activităţi de gospodărire comunală, reparaţii drumuri, facturi de electricitate. Foarte mulţi bani din cei pe care noi îi colectăm din impozite şi taxe locale se duc mai ales spre învăţământ şi acolo sunt sume foarte mari: pentru iluminat, întreţinere şcoli, reparaţii, achiziţii. Deci, o mare parte din buget se duce spre susţinerea învăţământului.
Facilităţi la plată
GdS: Care sunt în general categoriile de contribuabili care îşi plătesc la timp datoriile?
M.B.: Aşa cum ne-am obişnuit, pensionarii vin să plătească primii, încă din primele zile. Unii vin şi din luna ianuarie. Sunt şi unii contribuabili care au acest cult de achitare a impozitelor până la 31 martie şi am observat că sunt cam aceiaşi – oameni care prestează diferite activităţi, care sunt salariaţi şi, aşa cum am mai spus, foarte mulţi pensionari.
GdS: Cine sunt, de regulă, restanţierii?
M.B.: Restanţierii sunt, aşa cum ştim, în mare parte cetăţenii de etnie romă. Mulţi dintre ei nu au nici o sursă de venit, nu au posibilităţi. Nu îşi depun nici dosarele acelea de reducere de impozit sau de scutire, în cazul în care nu realizează venituri, deşi au posibilitatea şi cunosc aceste informaţii. Se descurcă foarte greu pentru că nu ştiu să îşi completeze dosarele, nu iau legătura cu instituţiile abilitate, deşi dosarul nu este foarte stufos. Au nevoie doar de documente pe care le au la îndemână: copie după buletinele de identitate sau certificatele de naştere ale copiilor şi un certificat de la primărie din care să reiasă că nu realizează venituri din folosirea bunurilor, precum şi de la Administraţia Financiară, din care să rezulte că nu realizează venituri din activităţi independente. Sunt, deci, câteva documente care pot fi puse la dispoziţia noastră într-o singură zi şi astfel ar putea beneficia de scutire sau reducere cu 50% de la plata impozitelor locale. Toţi cetăţenii care îndeplinesc condiţiile amintite pot depune dosare. Dar pentru că nu au depus aceste documente rămân în fiecare an cu restanţe la plata impozitelor.
GdS: Cât timp poate „amâna“ un contribuabil plata impozitului?
M.B.: Toată lumea trebuie să îşi plătească impozitele. Legea este strictă din acest punct de vedere. Cu toate acestea, am avut situaţii în care bătrânii, în special, nu au putut să plătească la termen şi au întârziat cu o lună, două sau chiar mai mult. În urma unei înţelegeri care a avut loc şi în baza unui angajament de plată dintre dumnealor şi instituţia noastră ne-am încadrat într-un grafic de plăţi pe o perioadă pe care am convenit-o împreună, în vederea încasării impozitelor şi a taxelor, dar şi a uşurării vieţii dumnealor. Sunt foarte multe persoane care au venituri foarte mici, au o sănătate precară şi atunci au nevoie de înţelegere din partea noastră. Ideea este să nu treneze aceste restanţe pentru că majorările sunt foarte mari: 2% pe lună în cazul bugetului local – ceea ce nu este puţin şi i-ar dezavantaja în timp, plătind mult mai mult decât e impozitul.
Firme în insolvenţă
GdS: Mai au patronii cu ce să îşi plătească taxele?
M.B.: Contribuabilii persoane juridice sunt puţini, din păcate. Mulţi dintre ei sunt în procedură de insolvenţă. Avem peste 300 de dosare în prezent şi cred că zilnic ne înscriem la masa credală cu cel puţin cinci sau şase cazuri. Nu ştim ce se va întâmpla în viitor, dar, din câte se vede, situaţia bugetului nostru în ceea ce priveşte încasările se axează mai mult pe categoria de persoane fizice.
GdS: Numărul firmelor plătitoare de taxe este în scădere?
M.B.: Numărul firmelor este în scădere ca urmare a intrării lor în procedura insolvenţei. Am văzut că mulţi îşi declară acum această procedură ca urmare a faptului că au înregistrat obligaţii fiscale, nu au mai putut face plata în termenele stabilite şi atunci au solicitat intrarea în reorganizare. În decursul anilor, multe societăţi, cele mari, care contribuiau la bugetul nostru cu sume însemnate, sunt de mult în faliment. Unele sunt chiar radiate de la Registrul Comerţului şi atunci este evident că impozitele pe care urmează să le încasăm sau le-am încasat sunt, ca şi valoare, mai reduse, întrucât şi contribuţia noastră în masa credală este redusă comparativ cu cea a bugetului statului. Acolo, sumele de încasat sunt foarte mari. Noi încasăm sume foarte mici.
GdS: Târgujienii au maşini scumpe? Care e cel mai mare impozit plătit?
M.B.: Impozitul se calculează în funcţie de capacitatea cilindrică. Sunt cazuri în care impozitul depăşeşte 10.000 de lei pe an. Sunt foarte multe maşini a căror capacitate este mare. Ele sunt vechi. Sunt situaţii în care contribuabilii sau proprietarii acelor autoturisme sunt de negăsit, sunt plecaţi din localitate sau la muncă în străinătate. Restanţa la această categorie de impozite a crescut în ultimii ani. A crescut şi ca urmare a faptului că impozitele s-au dublat de anul trecut la aceste autoturisme cu o capacitate de peste 2.000 de centimetri cubi. Impozitul este foarte mare şi încasările sunt destul de mici.
GdS: Aveţi persoane fizice cu multe locuinţe? Care este cel mai mare impozit încasat şi pentru câte locuinţe cu acelaşi proprietar?
M.B.: Avem 42.000 de contribuabili cu o locuinţă. Vreo 3.000 au două locuinţe, însă sunt şi câţiva cetăţeni care au şi şapte case. Impozitul per total este în anumite cazuri de peste 10.000 de lei pe an.
GdS: Întâmpinaţi de mai mulţi ani dificultăţi în ceea ce priveşte încasarea amenzilor rutiere şi de altă natură? Care sunt cauzele? La cât se ridică sumele nerecuperate?
M.B.: Sumele se ridică la trei milioane de lei la amenzi de circulaţie şi două milioane de lei amenzi preluate de la bugetul de stat, în general sancţiuni la Legea 61. Tot aici intră şi amenzile date de primărie şi Poliţia Locală. Deci, în total, restanţele la amenzi neîncasate depăşesc cinci milioane de lei. Cauzele sunt aceleaşi ca şi până acum. În primul rând, cei sancţionaţi sunt tineri care nu lucrează. Sunt studenţi. La noi în Târgu Jiu a fost un fenomen un pic ieşit din comun: în perioada anilor 2005 – 2006, foarte mulţi tineri practicau activitatea de taximetrie şi au fost amendaţi în aceşti doi ani. Amenzile nu le-au plătit. Nu le putem recupera nici la această dată. Îi urmărim, dar nu ştiu ce şanse vom avea să le încasăm. Muncă în folosul comunităţii
GdS: Amenda poate fi transformată în muncă în folosul comunităţii. Vă avantajează această posibilitate?
M.B.: La debitorii care nu realizează venituri şi nu au bunuri am întocmit dosare pentru transformarea amenzilor în muncă în folosul comunităţii. Există această posibilitate, de a realiza ore de muncă în folosul comunităţii. Avem deja zeci de dosare soluţionate şi sunt sute de dosare în curs de soluţionare, la diferite instanţe de judecată. Sperăm că anul acesta va fi bun din acest punct de vedere şi că oamenii conştientizează faptul că nu pot să scape de plata amenzilor. Mai devreme sau mai târziu va trebui să le achite. Aşa cum ştiu şi ei, toţi sunt urmăriţi de inspectorii noştri. La fiecare termen de plată, să spunem la trei luni, se întocmesc titluri executorii, se fac deplasări la locul de domiciliu, în vederea identificării bunurilor, dacă există pentru aplicarea sechestrului. Se întrerupe conform legii şi perioada prescrierii şi practic nu vor putea scăpa niciodată de aceste amenzi. Dacă nu pot să le plătească, atunci să accepte această variantă care este în favoarea tinerilor, în favoarea cetăţenilor care nu au o sursă de plată şi care prinde bine şi pentru noi. Există astfel posibilitatea să efectueze aceste ore de muncă în folosul comunităţii şi atunci suntem în avantaj şi noi, municipiul Târgu Jiu, şi cetăţeanul.
GdS: Câte persoane au lucrat până acum în folosul comunităţii pentru că nu au avut cu ce să îşi plătească amenda?
M.B.: Sunt peste 30 de cazuri rezolvate anul trecut şi anul acesta avem 200 de dosare în curs de soluţionare, pe la diferite instanţe. Anul trecut am început această acţiune.
GdS: Câte popriri şi sechestre aveţi instituite în prezent? Au vreun efect la creşterea încasărilor?
M.B.: Avem până la această dată peste 1.600 de titluri şi somaţii pentru persoane fizice. Anul trecut am avut 28.000 de asemenea acte de executare silită. Se încasează bine în urma acestor măsuri. Am reuşit astfel să încasăm o mare parte din buget în acest mod. În ultimii doi sau trei ani, executarea silită prin aplicarea măsurilor de sechestru, la noi cel puţin, la Târgu Jiu, nu a mers, pentru că nu am reuşit să valorificăm bunurile. Cheltuielile cu anunţurile publicitare şi înştiinţările sunt mari. Sunt de regulă şase astfel de anunţuri publicitare care costă în jur de 2.000 – 3.000 de lei. De obicei, reuşim să recuperăm aceste cheltuieli, iar în sarcina cetăţeanului am mai pus ceva de achitat. Adică obligaţii în plus faţă de ceea ce exista iniţial. Nu punem sechestru decât atunci când găsim bunuri care pot fi valorificate. Este destul de complicat ca şi procedură. Nu le putem valorifica şi rămânem cu ele şi nici cetăţeanul respectiv nu le poate folosi. Alegem astfel varianta popririlor pe conturile curente în primul rând. Sunt destui tineri care primesc bani de la părinţi pe card. Am reuşit, şi prin popriri asupra acestor conturi, să încasăm, blocându-le conturile curente. Acolo unde am identificat locuri de muncă am aplicat aceste popriri pe veniturile realizate.
GdS: Sunt cazuri în care nu aveţi cum să mai recuperaţi anumite taxe sau amenzi? Aveaţi un taximetrist cu peste 100.000 de lei datorii. A plătit vreun leu?
M.B.: Este un tânăr care are aproape 100.000 de lei datorii. Este destul de grea problema de transformare a amenzilor în muncă în folosul comunităţii, ca şi procedură. Trebuie realizate dosare pe la toate instituţiile care au aplicat aceste sancţiuni. El a fost sancţionat de foarte multe IPJ-uri din ţară, astfel încât dosarele pe care le-am întocmit pentru transformare sunt în număr foarte mare, dar ne izbim în continuare de imposibilitatea de a-l determina să muncească în folosul comunităţii pentru că nu doreşte să facă acest lucru. În situaţia aceasta vom fi nevoiţi să transformăm acele ore de muncă în folosul comunităţii din nou în sume şi să urmărim în perioada următoare dacă va reuşi să se angajeze sau să mai practice vreo altă activitate pe cont propriu.
GdS: Aveţi o situaţie a clădirilor fără autorizaţie, dar pentru care percepeţi impozite? Care mai e situaţia romilor din Meteor care şi-au construit palate fără autorizaţie?
M.B.: În 2003, Ordonanţa nr. 36 ne-a permis să facem impunerea fără autorizaţie de construcţie. Toţi cetăţenii de etnie romă sunt în evidenţa noastră cu datorii la bugetul local. Cred că sunt 60 de locuinţe fără autorizaţie numai pe Aleea Merilor. Sunt cazuri izolate şi în restul cartierelor din municipiul Târgu Jiu. De regulă, găsim ca nedeclarate anexe gospodăreşti: bucătării de vară, garaje. La momentul la care le-au construit nu au solicitat autorizaţie de construcţie. În general, casele sunt făcute cu autorizaţie, excepţie făcând, aşa cum ştim şi noi, cetăţenii de etnie romă. Fie îşi fac locuinţe mai micuţe pe terenuri care de multe ori nici nu le aparţin, fie, aşa cum ştim, în cartierul Meteor au ocupat abuziv într-un număr destul de mare acele terenuri şi şi-au construit imobile cu suprafeţe foarte mari. Sunt în evidenţe şi încercăm să recuperăm impozitele, dar e foarte greu. Avem construcţii în Meteor de peste 2.000 de metri pătraţi. Foarte multe dintre casele constuite nu au finalizat decât parterul. Locuiesc în puţine camere, dar, având în vedere prevederile legale, că o locuinţă este finalizată în momentul în care are pereţi şi acoperiş, casele respective sunt supuse impozitării cu toată suprafaţa. Şi nivelurile nefinalizate intră ca masă impozabilă şi de aceea impozitele la clădirile respective sunt mari.
