21.7 C
Craiova
vineri, 29 martie, 2024
Știri de ultima orăActualitatePrefectura Dolj dă palme Fiscului

Prefectura Dolj dă palme Fiscului

Statul român este bun de plată din cauza dezinteresului autorităţilor în privinţa retrocedării unei suprafeţe de aproape două mii de metri pătraţi din Grădina Botanică din Craiova

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a condamnat statul român la plata a circa 120.000 de euro moştenitorilor fostului proprietar al unei suprafeţe de teren din Grădina Botanică. Scandalul a ieşit la iveală după ce Ministerul Finanţelor a cerut Prefecturii Dolj printr-o adresă din februarie 2011 să-i găsească pe vinovaţi, considerând că responsabilii sunt în curtea ei.
„Statul are drept de regres împotriva persoanelor care prin activitatea lor, cu vinovăţie, au determinat obligarea sa la plata sumelor stabilite prin hotărâre a Curţii (…) Totodată, vă învederăm (…): în situaţia în care statul român a fost condamnat de către o instanţă internaţională, acţiunea în regres împotriva aceluia care, cu rea-credinţă sau din gravă neglijenţă, a provocat situaţia generatoare de daune, este obligatorie“, se arată într-o adresă a ministerului trimisă pe 16 februarie 2011. Practic, oficialii de la Bucureşti consideră că vinovaţi de condamnarea statului român la CEDO sunt angajaţii din Prefectura Dolj.

Ce s-a întâmplat de fapt

În anul 1950, un teren de 2.140 de metri pătraţi din Craiova, ce aparţinea părinţilor Ilenei Florica Solon, a fost naţionalizat. Pe el a fost amenajată o parte din Grădina Botanică, dată apoi în administrarea Universităţii din Craiova. În 2001, Solon a cerut despăgubiri Universităţii, dar a fost refuzată. Universitatea a motivat că nu are bani pentru aşa ceva şi a „îndreptat cererea“ către prefectură, după cum se arată în adresă. Atunci Solon a dat Universitatea în judecată, cerând 70 de dolari pe metrul pătrat. Tribunalul Dolj a respins cererea în 2003, spunând că este prematură şi că reclamanta trebuia să aştepte decizia Prefecturii Dolj asupra despăgubirilor, aşa cum se şi proceda de altfel. Curtea de Apel i-a dat însă dreptate, spunând că cele două părţi au încheiat o convenţie între timp şi a anulat decizia prin care Universitatea se opunea acordării despăgubirilor. Atât Solon, cât şi Universitatea, alături de Ministerul Finanţelor, chemat parte în proces ca reprezentant al statului, au făcut recurs. Prima, pentru că instanţa nu precizase cine trebuie să-i plătească banii, Universitatea sau statul, iar Universitatea şi Ministerul – pentru că au negat existenţa vreunei convenţii. Curtea Supremă a tranşat definitiv problema şi a decis că între cele două părţi a existat o tranzacţie, chiar dacă nu una directă. Adică, Universitatea a trimis o adresă prefecturii prin care o informa că era de acord cu despăgubirea. Instanţa a considerat că acea adresă reprezintă o comunicare a ofertei pe care Universitatea a acceptat-o. Pe de altă parte, Curtea a precizat că în sarcina statului român nu fusese stabilită nici o obligaţie concretă, deci acordarea despăgubirilor trebuia făcută potrivit procedurii speciale prevăzute de Legea nr. 247/2005. Printr-o decizie din ianuarie 2006, Universitatea propunea Prefecturii Dolj să îi acorde reclamantei despăgubirea de 70 de dolari pe metrul pătrat. Şi de aici se rupe firul. Nimeni nu ştie ce a răspuns prefectura, dacă dosarul a ajuns la Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor. Cert este că, până la pronunţarea hotărârii CEDO pe 12.10.2010, ANRP nu acordase lui Solon nici o despăgubire.

Giugea: Nu e treaba prefectului

Văzând acestea, Ministerul Finanţelor, sub semnătura directorului general al Direcţiei Juridice, Ciprian Badea, a cerut Prefecturii Dolj în regim de urgenţă să verifice persoana sau persoanele responsabile şi dacă acestea au povocat sau nu, prin activitatea lor, situaţii generatoare de daune cu rea-credinţă sau din gravă neglijenţă. Prefectul de Dolj, Nicolae Giugea, aflat în aceeaşi funcţie şi în anul 2006, consideră că nimeni din prefectură nu este vinovat şi i-a dat replică directorului de la finanţe. „Instituţia Prefectului nu a avut calitate procesuală activă în litigiile pe care doamna Ileana Florica Solon le-a avut cu statul român (…) şi precizăm că nu intră în competenţa prefectului să facă aprecieri cu privire la modul în care instanţele judecătoreşti au soluţionat cauza şi nici să stabilească care sunt persoanele responsabile“, se apără Giugea. Întrebat dacă prefectura a primit dosarul de despăgubire de la Universitate, prefectul a spus că din câte ştie nu a primit nimic şi a insistat că problema ar fi în justiţie. „A fost un avocat mai convingător care a convins-o pe reclamantă să nu mai treacă prin etapele procedurale, ci să se ducă direct în instanţă. Noi nu avem ce să verificăm, Universitatea trebuia să acorde despăgubirea, din fondurile extrabugetare pe care le are“, a spus Giugea. Prefectul de acum, dar şi de atunci susţine că reclamanta Solon nu a făcut nici o notificare pe adresa prefecturii. Giugea nu a putut explica însă ce s-a întâmplat cu cererea Universităţii din ianuarie 2006 prin care propunea prefecturii să acorde despăgubirea.
După cum scrie însă şi în adresa ministerului, despăgubirea se făcea după procedură specială, cerută de Legea nr. 247/2005, titlul VII, ceea ce înseamnă că prefecturile erau obligatoriu implicate în procedură. De exemplu, articolul 24 din titlul VII spune că „în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, procesele-verbale încheiate de prefecturi prin care s-au consemnat sume care urmează a se acorda ca despăgubire, vor fi reanalizate şi, în situaţia în care, potrivit Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, republicată, restituirea în natură nu este posibilă, dar se constată că notificanţii sunt îndreptăţiţi la acordarea de despăgubiri, dosarul întocmit va fi înaintat Secretariatului Comisiei Centrale, însoţit de situaţia juridică actuală a imobilului şi de ordinul conţinând propunerea motivată a prefectului de acordare a despăgubirilor“.
 

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS

6 COMENTARII