Metalul galben a înregistrat din nou, în ultimele zile, creşteri rapide. După un oarecare „calm“ al investitorilor la începutul acestui an, uncia de aur ajunsese joi la 1.418,20 dolari, cu 7 la sută mai scumpă faţă de cotele record din decembrie anul trecut. Dacă avem în vedere ce se întâmplă în prezent în Orientul Mijlociu, afirmă Walter de Wet, analist la Standard Bank, citat de Les Echos, este uşor de concluzionat că evoluţia din ultimele zile a preţului aurului are legătură cu tensiunile geopolitice respective, dar şi cu previziunile alarmante ale unor experţi occidentali care anticipează o puternică creştere a inflaţiei. Barilul de ţiţei sortimentul Brent înregistra şi el zilele trecute un preţ foarte apropiat de 120 de dolari, consecinţă a unei posibile penurii. Dar aurul, considerat întotdeauna drept valoare „de refugiu“, are o tendinţă de creştere sub ameninţarea inflaţiei. În general, preţul aurului creşte când pieţele bursiere înregistrează scăderi.
Fenomen inedit: băncile centrale au achiziţionat masiv aur
Niciodată, din 1988, băncile centrale nu au cumpărat atâta aur. Consiliul mondial al aurului a dezvăluit că, în 2010, pentru prima oară în ultimii 21 de ani, sectorul „oficial“ (respectiv băncile centrale, FMI ş.a.) a fost cumpărător net de aur. Rusia, de pildă, a achiziţionat anul trecut 135 de tone de aur. Numeroase bănci centrale din ţări emergente au făcut şi ele astfel de achiziţii, îndeosebi din China, Thailanda, Venezuela sau Bangladesh. Concomitent, ţările europene, pe măsura ieşirii treptate din criză, au încetat vânzările din rezervele lor de metal galben. Cifre oficiale atestă că, în total, băncile centrale mondiale au făcut achiziţii de aur de 87 de tone. Avem de-a face cu o situaţie cu totul nouă, fiind cunoscut faptul că, în perioada 1989-2009, băncile respective vindeau, anual, între 400 şi 500 de tone de aur. În prezent, sectorul „public“ deţine controlul asupra a 18 la sută din stocul de aur mondial.
În afara băncilor centrale, aurul a fost şi continuă să fie mult solicitat la fabricarea bijuteriilor, dar şi pe principalele pieţe din Asia. Potrivit consiliului mondial al aurului, creşterea anuală a cererii pentru cel mai preţios metal a fost de 9 la sută, ajungând astăzi la 3.812 tone, echivalentul a 150 de miliarde de dolari.
