Tensiunea în jurul Băniei creşte pe măsură ce la Craiova lucrările pentru întocmirea noului Plan Urbanistic General avansează.
Potrivit reglementărilor în vigoare, noul Plan Urbanistic General al Craiovei va trebui trasat conform Legii 2 din 1968, ţinându-se cont de limitele administrativ-teritoriale. O hartă digitală a Craiovei întocmită după aceste limite arată că 1.100 de hectare din municipiu se află dincolo de graniţele stabilite în 1968. Interesul autorităţilor pentru aceste suprafeţe este foarte mare, date fiind taxele şi impozitele care se colectează în bugetul unităţii administrativ-teritoriale. Dacă pe hotarele cu localităţile Cârcea şi Malu Mare litigiile dintre primării sau dintre contribuabili şi primării pe apartenenţă vizează zone nou-construite, cu excepţia fabricii Ford, fostă Daewoo, în cartierul 1 Mai câteva zeci de blocuri, sute de case şi un kilometru şi jumătate din bulevardul Râului sunt pe terenurile comunei Podari. Este vorba de imobilele aferente unor tronsoane din străzile Dr. Ion Cantacuzino, Dr. Constantin Angelescu sau Constantin Severeanu, dar şi a unor străzi întregi din cartierul de case, cum ar fi Brăila şi Galaţi. Cu alte cuvinte, câteva mii de craioveni ar deveni podăreni, taxele şi impozitele pentru imobilele din zonă ar trebui plătite la Podari ş.a.m.d. „Situaţia este pe cât de gravă, pe atât de delicată. Fără o modificare a legii de organizare administrativă, cea din 1968, nu ştiu cum vor fi reglementate astfel de situaţii, fiindcă PUG-ul va trebui să ţină seama tocmai de această lege, din 1968“, a spus arhitectul-şef al Craiovei, Mircea Diaconescu. Craiovenii care locuiesc în zona de litigiu nu cred că vor fi obligaţi vreodată să-şi schimbe buletinele.
„Cum adică, eu stau aici în cartier din ‘75, sunt craiovean get-beget. Cum adică, de mâine sau de la primăvară o să vină cineva să-mi spună că sunt din Podari? Fugi, domnule, de aici!“, a fost reacţia craioveanului Gheorghe Ioana, din cartierul 1 Mai. Majoritatea craiovenilor cărora li s-a solicitat o părere au spus că nu cred într-un astfel de transfer şi nici nu s-au arătat încântaţi de idee.
Negocieri eşuate
Până la o eventuală modificare a legii cooperatiste din 1968, autorităţile din zona de influenţă Craiova au la îndemână varianta comisiilor prefecturale, în care, în cazul unei înţelegeri, părţile pot semna protocoale prin care apoi să solicite întocmirea cadastrului după limitele recunoscute prin protocoale. Până acum însă, nu s-a reuşit nimic la medieri.
„Avem semnate numai documente de diferend, în care fiecare parte îşi susţine poziţia, adică nimeni nu cedează“, a mai arătat Mircea Diaconescu. Prefectul de Dolj, Eugen Georgescu, spune că legea delimitării administrativ-teritoriale va fi până la urmă modificată, însă mai e de lucru. Primarul comunei Podari, Constantin Gheorghiţă, nu a dorit să comenteze. Potrivit membrilor comisiei de mediere, Gheorghiţă a acceptat să semneze un protocol în care limita administrativ-teritorială să fie la marginea hărţii investiţiilor de infrastructură ale Craiovei, însă cu o condiţie: Podariul să primească la schimb terenuri. O astfel de variantă nu are însă nici o şansă de materializare, fiindcă la Craiova nu există terenuri de dat.
Legea, încălcată de 40 de ani
De Legea 2 din 1968 nu au ţinut cont nici legiuitorii de până la Revoluţie, dar nici cei din 2000. Utilităţile şi blocurile din perimetrul în litigiu au fost construite după apariţia Legii nr. 2 din 1968, deşi conform delimitării administrativ-teritoriale terenurile nu se aflau pe raza Craiovei. Mai departe, în 2000, PUG-ul Craiovei a fost avizat atât de Consiliul Judeţean Dolj, cât şi de Ministerul Lucrărilor Publice de la acea vreme în forma actuală, care include zonele în care investiţiile de infrastructură aparţin Craiovei, chiar dacă acestea sunt pe teritoriul altor localităţi.
