Preţul benzinei şi al motorinei a luat foc în ultimele săptămâni. De la 4,7 lei, cât costa cel mai ieftin litru de benzină în urmă cu două săptămâni, a urcat la 4,83 acum o săptămână, iar de două zile a ajuns aproape de 5 lei, la 4,9 lei. Cum se explică faptul că în România preţul carburanţilor l-a ajuns din urmă pe cel din ţări precum Germania, Italia, Franţa sau Austria, în condiţiile în care veniturile românilor sunt de zece ori mai mici? Nimic mai simplu, spun companiile distribuitoare. Vinovată este creşterea cotaţiilor internaţionale la carburanţi sau a cursului leu-dolar.
În România, preţurile cresc în vremuri de criză, iar salariile scad. Un paradox cum numai la noi se întâlneşte. Preţul benzinei sfidează însă orice logică prin rapiditatea constantă cu care atinge praguri întâlnite în ţări unde un plin la maşină nu face gaură în buzunar. Craiovenii pe care i-am întâlnit ieri în benzinării au avut un şoc când au văzut că litrul pentru cea mai slabă calitativ benzină, cea cu cifră octanică 95, a ajuns la 4,9 lei. „Nu ştiu unde vor să ajungă cu aceste preţuri. Nici înainte nu umpleam rezervorul, dar băgam de 50-60 de lei şi îmi ajungea vreo două săptămâni. Acum am ajuns să bag şi de 30 de lei ca să nu renunţ la maşină. Aş merge cu autobuzul, dar a venit frigul. Nu ştiu ce să mai zic“, ne-a spus un bărbat între două vârste, concentrat să nu greşească pompa şi să alimenteze cu benzină mai scumpă. Un altul, mai tânăr, a spus râzând că el alimentează de teamă să nu crească preţul. „Uite, dom’ne, umplu juma’ de rezervor! Nu-mi programasem asta, dar mi-a spus azi un prieten că a crescut preţul şi dacă sare de 50 de mii (lei vechi – n.r.) eu mă las de şofat. Aşa că bag acum, să pot folosi maşina şi de Sărbători“.
În ciuda faptului că numărul clienţilor s-a diminuat, iar sumele cheltuite pe combustibil au scăzut, companiile distribuitoare cresc preţul. Cum se explică acest lucru? Simplu, spun reprezentanţii lor. Cotaţiile internaţionale au crescut, iar ele nu pot rămâne indiferente la acest lucru. „Preţul carburanţilor la pompă este influenţat constant de o multitudine de factori, majoritatea independenţi de activităţile companiilor petroliere. Printre aceştia se numără variaţiile cotaţiilor internaţionale la produse finite (motorină şi benzină) sau condiţiile economice, atât locale sau regionale, cât şi pe plan internaţional. Mai mult, 2010 a reprezentat pentru România şi o creştere a nivelului de taxare aplicat de executiv, măsură care a vizat TVA-ul şi accizele plătite de companii, aceasta având la rândul ei o influenţă puternică în determinarea preţului la pompă al carburanţilor. Astfel, orice creştere sau scădere a preţurilor combustibililor efectuată de Rompetrol Downstream în 2010 şi în anii precedenţi a fost determinată în mare măsură de acest cumul de factori“, se arată într-un comunicat de presă al Rompetrol trimis GdS. Compania a prezentat care sunt componentele preţului carburanţilor. În preţul la pompă intră TVA, accizele, taxa specială de drum, costuri logistice de distribuţie, costuri de operare, costul materiei prime şi al prelucrării ei, costuri financiare şi ultimul, dar nu cel din urmă, adaosul comercial. Explicaţia de mai sus nu justifică sub nici o formă creşterea săptămânală a preţului carburanţilor, întrucât TVA a fost majorat o singură dată, iar accizele sunt aceleaşi. La Rompetrol, preţul unui litru de benzină Efix 95 este de 4,98 lei, al motorinei – 4,86 lei. Celelalte sortimente de benzină şi motorină, calitativ superioare, sar bine de 50 de lei.
Mama lor de taxe!
La rândul ei, compania Petrom, deţinută de grupul austriac OMV şi la care statul român încă deţine acţiuni, justifică mărirea preţului prin creşterea cotaţiei internaţionale la produsele petroliere. „Evoluţia cotaţiilor internaţionale la produsele petroliere a generat creşterile de preţuri din ultimele zile. Preţurile Petrom au o evoluţie dinamică bazată pe cotaţiile internaţionale ale carburanţilor, precum şi pe competiţia de pe piaţă. În plus, preţurile sunt influenţate şi de politica fiscală şi evoluţia ratei de schimb RON/USD. În România, taxele şi accizele au o pondere de aproximativ 50% din preţul carburanţilor (acciză, TVA, Fondul Special pentru Produse Petroliere).
Petrom aplică o politică de preţuri moderată. Volatilitatea cotaţiilor este extrem de mare, iar o reflectare imediată a acestora ar duce la destabilizarea pieţei; prin urmare, preţurile noastre reflectă trendul şi nu vârfurile. Preţurile aplicate de Petrom continuă să fie printre cele mai mici din România, iar preţurile medii aplicate de distribuitorii de carburanţi din România sunt printre cele mai mici din Uniunea Europeană“, se arată într-un răspuns trimis la solicitarea GdS. Preţul la pompă pentru produsele Petrom este puţin mai mic decât celelalte. Litrul de benzină Premium 95 costă 4,9 lei, cel de motorină Eurodiesel 5 costă 4,77 lei, iar benzina 99+ costă 5,28 lei litrul. Preţuri aproape trase la indigo sunt şi la celelalte staţii de benzină Mol sau OMV, situaţie care ridică mari semne de întrebare asupra corectitudinii stabilirii preţurilor. De fapt, companiile petroliere care activează în România fac obiectul unei investigaţii a Consiliului Concurenţei. „Consiliul Concurenţei din România are o investigaţie în curs referitoare la companiile petroliere. Obiectul investigaţiei este o posibilă înţelegere între companii la stabilirea preţului de vânzare a carburanţilor. Investigaţia a fost deschisă din 2005, a fost extinsă în 2008, iar anul trecut s-au făcut controale inopinate la sediile companiilor. Sperăm ca ancheta să fie finalizată cât mai curând, mai ales că rezultatele ei le vom trimite şi Comisiei Europene“, a declarat pentru GdS reprezentantul Consiliului Concurenţei. Companiile distribuitoare au intrat şi în atenţia guvernatorului Băncii Naţionale, Mugur Isărescu. „La carburanţi am avut o evoluţie divergentă, vă spunem că nu prea înţelegem logica mişcării la preţurile combustibililor interni, de ce depinde… preţurile ţiţeiului, evoluţia cursului… Variaţiile oricum sunt mult prea mari la preţurile interne ale fabricanţilor şi nu le găsim explicaţii, decât că acţionează factori divergenţi“, spunea Isărescu cu doar o lună în urmă.
Cotaţia care justifică orice
Şi oamenii de afaceri au fost foarte vocali împotriva companiilor petroliere şi au cerut executivului în acest an să introducă o „taxă Robin Hood“ pentru acestea. Asociaţia Oamenilor de Afaceri din România considera că scumpirile carburanţilor nu se justifică şi că producătorii din domeniu „au un comportament economic de tip cartel“. „Asociaţia Oamenilor de Afaceri din România (AOAR) îşi exprimă dezacordul faţă de creşterea preţului combustibililor, în condiţiile în care preţul petrolului, eterna justificare a companiilor petroliere, inclusiv a celei care extrage petrol în România la preţul fixat de 20 de dolari/baril, a rămas stabil în ultimele 12 luni, în jurul valorii de 78-80 de dolari/baril“, se arăta într-un comunicat al AOAR difuzat în luna martie a acestui an. Preţul barilului de petrol a atins ieri maximul ultimilor doi ani, ajungând la 88 de dolari la bursa americană şi depăşind 90 de dolari la Londra. Aceste valori nu au mai fost atinse din octombrie 2008. Pieţele au reacţionat ca urmare a estimărilor potrivit cărora consumul de carburanţi va creşte peste aşteptări, pe fondul revenirii economice. La acest lucru s-au adăugat deprecierea dolarului şi temperaturile coborâte din Statele Unite şi din vestul Europei, care au majorat cererea de combustibil pentru încălzire. Valentin Cristea, vicepreşedinte al Consiliului Naţional al Întreprinzătorilor Particulari Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), a declarat pentru GdS că nu înţelege creşterea preţurilor şi că îi este teamă ca aceasta să nu se regăsească în preţul alimentelor de pe raft. „Nimeni nu-şi pune problema să nu folosească combustibil. Ce, ar fi prima oară când cresc preţurile? Nu găsesc nici o explicaţie. Patronii pot să suporte această creştere din profitul lor sau să o transfere în preţul final. Aceste companii petroliere funcţionează ca un monopol. Se înţeleg între ele, nu ştiu. Nu e concurenţă între ele pentru că sunt puţine“, a spus Cristea.
Ei – cu banii, noi – cu scumpirile
Cum explicaţiile distribuitorilor de carburanţi nu ţin de cald, GdS a comparat preţurile din România cu cele din ţări civilizate, cum ar fi Germania, Italia sau Franţa. Iar diferenţele sunt infime. Şi asta, în timp ce diferenţele salariale şi de nivel de trai sunt uriaşe în defavoarea noastră. Iată care erau preţurile la sfârşitul lunii noiembrie, înainte de ultima modificare a acestora. În România, preţul benzinei era la acea dată 1,076 euro pe litru, iar al motorinei – 1,073 euro, pe când în Germania benzina costa 1,433 euro, iar motorina – 1,262 euro. În Marea Britanie, benzina costa 1,428 euro, iar motorina – 1,478 euro, în Italia benzina costa 1,374 euro şi motorina – 1,246 euro, iar în Austria, patria-mamă a celor care au cumpărat Petrom, benzina costa 1,215 euro, iar motorina – 1,152 euro. Întrebaţi cum se explică diferenţele infime între preţuri comparativ cu nivelul de trai şi al veniturilor, reprezentanţii celor două companii au găsit explicaţii diferite. „Piaţa celorlalte ţări este mult mai mare şi îşi pot permite să reducă preţul. Au o capacitate de producţie mai mare. Noi importăm totul şi depindem exclusiv de cotaţii“, a spus reprezentatul Rompetrol. „România nu mai este izolată în Europa, ci suferă influenţe pe o piaţă unică. În privinţa nivelului de trai, întrebaţi guvernul de ce este putere de cumpărare scăzută“, au spus cei de la Petrom.
