În plină criză financiară, Primăria Slatina a amanetat bugetul oraşului pe următorii 30 de ani. Şi nu pentru dezvoltarea infrastructurii sau orice altă investiţie care să ducă la creşterea economică a zonei, ci pentru întreţinerea şi dezvoltarea spaţiilor verzi şi a fântânilor arteziene din oraş. Banii pe care municipalitatea îi va plăti pe toată durata contractului pot ajunge la fabuloasa sumă de 800 de milioane de lei, adică aproximativ 200 de milioane de euro. Pentru că ţine la frumuseţe, primăria ar trebui să plătească anual o cincime din valoarea taxelor şi impozitelor locale colectate pe parcursul unui an fiscal. Afacerile dubioase ale primăriei nu se opresc aici. Aceasta a concesionat şi serviciul de ecarisaj unei firme private, căreia i-a plătit sume astronomice faţă de preţul pieţei.
Primarul Darius Vâlcov, viceprimarul Dan Bălăşescu, ambii în PD-L, şi colegii lor de partid, consilierii locali, majoritari în consiliul local, au decis că municipiul Slatina poate învinge criza dacă are spaţii verzi, locuri de joacă şi fântâni arteziene bine întreţinute. Nu mai puţin de 200 de milioane de euro sunt puse la bătaie pentru înfrumuseţarea unui oraş cu şomaj în creştere şi activitate economică plăpândă. Tranzacţia prin care sacul de bani va intra în conturile a trei firme a fost parafată anul acesta în luna august. Înaintea semnării contractului, consilierii locali hotărâseră concesionarea serviciului public de administrare a domeniului public şi privat, având ca obiect întreţinerea, dezvoltarea şi amenajarea parcurilor, a spaţiilor verzi, a locurilor de joacă şi a fântânilor arteziene din Slatina. Motivul oficial pentru care o activitate desfăşurată de primărie urma să treacă în administrarea unei firme private a fost dorinţa edililor de a face economie la bugetul local şi de a eficientiza activitatea. Următorul pas a fost organizarea licitaţiei pentru concesionarea serviciului, iar apoi a fost semnat contractul pe 25 august 2010. Câştigătorul licitaţiei a fost o asociere de trei firme Rupiah, Hiwaters şi Fraicon, prima dintre ele fiind liderul asociaţiei şi cea care a semnat contractul cu primăria. Surprinzător, pentru o valoare atât de mare, contractul a fost semnat nu de primarul Vâlcov, ci de vicele Dan Bălăşescu. La fel de surprinzător este şi faptul că liderul asociaţiei, firma Rupiah SRL, este deţinută de doi tineri de aproximativ 30 de ani. Administratorul ei este şi mai tânăr, având doar 27 de ani.
Ce spune contractul astronomic
Potrivit contractului de concesionare, asocierea de firme a preluat mai multe utilaje folosite de angajaţii Direcţiei de Administrare a Domeniului Public, terenul aferent spaţiilor verzi şi parcurilor în suprafaţă totală de 50 de hectare, fântânile arteziene din oraş, locurile de joacă, mobilierul urban existent şi arborii, arbuştii şi lianele din oraş. „Durata pentru care se concesionează serviciul public de administrare a domeniului public şi privat(…) este de 30 de ani, cu posibilitatea prelungirii cu cel mult 15 ani la solicitarea concesionarului“, se arată în contract. Chiar dacă nu are voie să subconcesioneze serviciul către o altă firmă, Rupiah SRL şi prietenii ei din asociere pot subcontracta părţi din contract. Bomba vine însă câteva rânduri mai jos. „Preţul total al prestării serviciului, decontat de concedent (primărie – n.r.) pe toată perioada derulării contractului nu va depăşi suma de 800.000.000 de lei“, mai scrie în contract. Pentru faptul că primesc în administrare tot spaţiul verde de pe domeniul public, firma câştigătoare plăteşte o redevenţă simbolică de 51.000 de lei pe an pe care o poate achita cu banii primiţi de la primărie pentru că a udat câţiva pomi timp de o săptămână. Tot în avantajul firmei este şi altă clauză contractuală. Dacă persoanele care îşi revendică averile confiscate de comunişti şi mai şi câştigă terenurile în instanţă, atunci primăria trebuie să facă rost de pământ în compensare ca să nu sufere consorţiul câştigător. Ca să fie tacâmul complet şi cele trei firme să fie sigure că au pus mâna pe găina cu ouăle de aur, primăria a inserat în contract o clauză prin care Rupiah, Hiwaters şi Fraicon să poată primi sacul de bani, indiferent de cum bate vântul politic la nivelul primăriei sau al guvernului. „Prezentul contract de concesiune încetează în următoarele situaţii(…): în cazul în care interesul naţional sau local o impune, prin denunţarea unilaterală de către concedent, cu plata unei despăgubiri prealabile în sarcina concedentului, în cuantum egal cu 30% din valoarea contractului rămasă de executat, la care se va adăuga valoarea integrală a investiţiei efectuate de către concesionar la data rezilierii contractului“, se arată în contract. Întrebat ce înseamnă interes local sau naţional, viceprimarul Dan Bălăşescu a dat doar definiţia celui din urmă: „Interesul local este atunci când mai mulţi cetăţeni sesizează primăria că sunt nemulţumiţi de lucrările efectuate de cele trei firme“. Pentru primarul Darius Vâlcov, interesul local este altceva. „Despăgubirea se va acorda dacă consiliul local va lua o hotărâre prin care firma să nu mai poată administra cele 50 de hectare sau dacă guvernul va interzice prin lege o astfel de activitate“, a spus Vâlcov.
Cine este Rupiah?
Vârsta acţionarilor şi a administratorului este invers proporţională cu suma uriaşă din contract. Înfiinţată în Craiova în 2005, societatea a fost radiată în 2009 de cei doi acţionari, Ovidiu Andrei Ramba din Bucureşti, de 30 de ani, şi Şerban Leonard Adrian din Ilfov, de 36 de ani. Administratorul firmei este Mocanu Marian Alexandru, de 27 de ani, cel care a înlocuit-o pe pe Anca Guşatu cu doar câteva luni înainte de semnarea contractului cu primăria. Rupiah nu este deloc străină de colaborarea cu municipalitatea din Slatina. La începutul acestui an, Rupiah a cumpărat pachetul integral de acţiuni la SC Aceti SA, societate la care acţionar unic era Consiliul Local Slatina. Aceti era societatea prin care primăria efectua prestări de servicii specifice în domeniul construcţiilor, gospodăriei comunale şi al execuţiei de lucrări tehnico-edilitare şi avea un patrimoniu evaluat la aproximativ 2,7 milioane de lei. Altă societate dintre cele care fac parte din asocierea care a câştigat contractul pentru spaţii verzi, Hiwaters, este abonată la contracte publice. La sfârşitul anului trecut, firma a câştigat un contract de peste 1,8 milioane de lei de la Primăria Craiova pentru o instalaţie de irigaţie, licitaţie la care a participat de una singură.
Tarife care sfidează piaţa
Pe lângă faptul că va primi sigur o sumă de uriaşă de bani, protejată fiind de clauza de despăgubire din contract, asocierea dintre cele trei firme practică preţuri mult mai mari decât percepe, de exemplu, Regia de Administrare a Domeniului Public din Craiova, aflată în subordinea Primăriei din Bănie. Curăţatul frunzelor şi al crengilor este tarifat la Slatina cu 17,2 lei, pe când la Craiova costă 15,4 lei. Nivelarea terenului cu sapa costă la Slatina 280,6 lei pe o sută de metri pătraţi, în timp ce la Craiova este 104 lei. Extragerea manuală a pământului vegetal costă la Slatina 16,7 lei, iar la Craiova – 9,31 lei. Tunsul ornamental de garduri vii sau manual, sau mecanic costă la Slatina 15,04 lei, la Craiova – doar şapte lei. Cea mai mare diferenţă de preţ este la operaţiunea de măturat alei şi întreţinut coşuri de gunoi, care la Slatina costă peste 90 de lei pe mia de metri pătraţi, pe când la Craiova preţul este de doar 25 de lei. Iar exemplele pot continua.
Vâlcov iubeşte natura
Primarul Slatinei, Darius Vâlcov, a încercat să explice în felul lui situaţia contractului de concesionare, spunând că primăria scapă de costurile cu salarizarea pentru câteva zeci de angajaţi şi că nu este nici o problemă dacă suma plătită anual pentru spaţiul verde reprezintă o cincime din taxele şi impozitele locale colectate în fiecare an. „Slatina şi-a permis până acum să plătească mai mult de o cincime. Vorbim şi de locuri de joacă, şi de fântâni arteziene. La nivelul primăriei nu a mai rămas nici un angajat care să se ocupe de aceste lucruri. Externalizarea s-a făcut pe raţionamentul de a externaliza toate serviciile şi de a nu da oamenii afară. La nivelul municipiului există 500.000 mp de spaţiu verde, adică 7 mp pe cap de locuitor. Va trebui să ajungem la 26 mp pe cap de locuitor. Pe perioada în care s-a făcut analiza, adică ultimii cinci ani, s-a observat că direcţia de patrimoniu întreţinea 18% din spaţiu, însemnând 90.000 mp, cheltuielile numai pentru întreţinere fiind de două milioane de euro pe an. Aici vorbim în special de plata salariilor şi cheltuielile cu bunurile şi serviciile. Pentru această externalizare din primul an trebuie să avem întreţinerea a 50% din spaţiul verde. Obligaţia este ca în fiecare an să se mărească cu 5%. Tot obligatorii sunt investiţia într-o seră de un hectar care să rămână a municipiului, locuri de agrement şi picnic, parcuri pentru câini şi un loc nou de joacă în fiecare an. Am predat 80 de angajaţi, acum asocierea de firme are 138 de angajaţi. Conform contractului, nu avem voie să plătim mai mult de 2,5 milioane de euro pe an. Prin această externalizare am realizat o reducere cu 60% a costurilor“, a spus Vâlcov. Întrebat dacă nu i se pare mult ca primăria să plătească într-o lună 200.000 de lei numai pe curăţatul crengilor şi al frunzelor, aşa cum s-a întâmplat în luna septembrie, sau 12.000 de lei pentru udatul arbuştilor, Vâlcov a răspuns nervos. „Şi unde este problema? Tarifele astea au fost licitate. Acolo nu este pentru udatul florilor. Ei vin cu operaţiuni“, a spus primarul, care a recunoscut în final că este greu de supravegheat dacă firmele vor trece în facturi doar ce lucrează efectiv. „Aceste externalizări, dacă nu se urmăresc atent în fiecare zi, lucrurile pot deveni subiective. Aici depinde foarte mult de oamenii pe care îi avem“, a spus Vâlcov.
Câinii cu tarife în coadă
Concesionarea spaţiului verde nu este singura afacere pusă la cale de Primăria Slatina. Municipalitatea a concesionat pe zece ani şi serviciul de ecarisaj în urmă cu câteva luni, firma câştigătoare – Olcon Metal – fiind patronată de Laurenţiu Şerban. Deşi sumele sunt mult mai mici, maximum 500.000 de lei pe an, în prima lună de când a preluat serviciul, Olcon Metal a facturat deja primăria cu 150.000 de lei, tarifele fiind în unele cazuri cu mult peste preţurile de pe piaţă. Redevenţa pe care firma trebuie să o plătească municipalităţii este de 20.000 de lei pe an. Concret, factura pe luna octombrie trimisă primăriei cuprinde operaţiuni specifice serviciului de ecarisaj, cum ar fi prinderea, castrarea, vaccinarea sau deparatizarea câinilor fără stăpân. Conform documentului, cei 342 de masculi maidanezi aduşi în adăpostul canin au fost castraţi contra sumei de 42.750 de lei plus TVA. Spre comparaţie, serviciul de ecarisaj din cadrul Salubrităţii din Craiova pentru acelaşi număr de câini ar percepe de patru ori mai puţin, adică 10.183 de lei. Stupefiantă este diferenţa la capitolul deparazitare internă şi externă pentru acelaşi număr de câini – 532 masculi plus femele. La Slatina, operaţiunea a costat peste 23.000 de lei, la Craiova ar costa… 657 de lei, adică de aproximativ 35 de ori de mai puţin. „La începutul lunii septembrie, atunci când am preluat serviciul, erau 50-70 de câini. Acum avem peste 400 şi putem găzdui maximum 500. Castratul, tratamentul şi mâncarea pentru un câine costă lunar 100 de lei“, a spus patronul firmei, Laurenţiu Şerban. Acesta a precizat că a investit peste 150.000 de lei în modernizarea adăpostului canin, dar a avertizat că afacerea, deşi încheiată pe zece ani, ar putea lua sfârşit mai repede dacă nu va reuşi să coopereze cu organizaţiile de protecţie a animalelor. „Încercăm să lucrăm cu ei, să primim mâncarea câinilor, care costă bani. Altfel, nu vom putea să rezistăm şi vom închide aici“, a spus Şerban.
Primarul Darius Vâlcov a precizat că speră ca numărul de câini din oraş să scadă. „Am externalizat serviciul pentru că în anii 2008 şi 2009 primăria a prins, în medie, 30 de câini, iar costurile totale au fost de 4,8 miliarde de lei (vechi – n.r.) pe an. În Slatina nu se mai prinsese nici un câine de 4-5 luni, deoarece am avut interdicţie de la Direcţia Sanitar-Veterinară. Prin externalizare se cheltuiesc 280 de lei pentru fiecare câine. Înainte, costul era 1.200 de lei anual. Referitor la costurile din factură, este normal ca în primele şase luni să fie această activitate. Scopul nostru este ca după primele şase luni să nu mai avem facturi de prindere şi castrare câini, ci doar de întreţinere a celor care mai rămân în viaţă şi nu sunt eliberaţi“, a explicat primarul.
