Primăriile din Novaci şi Baia de Fier au angajat şapte avocaţi în procesul pentru stabilirea graniţei dintre cele două localităţi, în zona montană Rânca, miza fiind 650 de hectare de pădure şi păşuni alpine.
Primăriile din Novaci şi Baia de Fier alocă resurse importante pentru a câştiga procesul pentru stabilirea graniţei dintre cele două localităţi în zona montană Rânca. Primarul din Novaci, Pantelimon Todea, a ales ca instituţia să fie reprezentată de doi avocaţi, iar edilul din Baia de Fier, Constantin Mihuţescu, a apelat la cinci avocaţi. Unii dintre aceştia sunt din Bucureşti şi au fost convinşi să se implice în proces prin miza uriaşă a disputei. Este vorba de 650 de hectare de pădure şi gol alpin situate la Rânca, zonă care în ultimii ani a beneficiat de investiţii de zeci de milioane de euro, atât din partea bugetului de stat, cât şi a întreprinzătorilor care, la rândul lor, au mizat pe potenţialul turistic al regiunii şi au construit vile, pensiuni, moteluri şi hoteluri. Cele 650 de hectare ar însemna noi pârtii şi pensiuni, deci taxe şi impozite atrase la bugetul local, fie la Novaci, fie la Baia de Fier.
Nu cedează nimeni
Cu toate că procesul, aflat pe rolul Judecătoriei Novaci, a început în urmă cu aproape o jumătate de an, disputa dintre cele două primării este mult mai veche. Atât Primăria Novaci, cât şi Primăria din Baia de Fier vor să aibă acces la cele 650 de hectare de teren şi pădure, prin stabilirea definitivă a graniţei care desparte comuna şi oraşul aflate la poalele Muntelui Parâng. Reprezentanţii Primăriei din Novaci sunt pentru menţinerea graniţei actuale, stabilită prin Legea de delimitare administrativă a României, publicată înainte de 1989. Conform acesteia, graniţa administrativă nu coincide cu graniţa naturală şi cele 650 de hectare de păşune şi pădure sunt înglobate în teritoriul administrat de oraşul Novaci. Edilii din Baia de Fier au la dispoziţie documente şi hărţi care arată că fiecare primărie administrează propriul munte, iar graniţa administrativă coincide cu graniţa naturală dintre munţi. Astfel, cele 650 de hectare de teren ar reveni Primăriei din Baia de Fier.
Din amânare în amânare
Miza ridicată a procesului îi face şi pe judecători să ezite sau să cântărească îndelung înainte de a lua dosarul în pronunţare. Acesta ar putea fi şi motivul pentru care, de când a debutat, procesul a avut parte numai de amânarea judecării cauzei. La ultimul termen nu s-au putut prezenta avocaţii Primăriei Novaci şi astfel, reprezentanţii celor două primării au avut parte de o nouă amânare: „Noi avem doi avocaţi şi au depus documente prin care au justificat temeinic de ce nu pot să se prezinte. Baia de Fier are cinci avocaţi. Fiecare vrea să câştige. Noi ne dorim să se termine acest proces, dar de când a început numai de amânări am avut parte. Dar problema grăniţuirii nu trebuie legată de problema proprietăţii asupra terenului. Nu e un litigiu pe proprietate, ci pe stabilirea graniţei. Nu ştiu cine va lămuri această distincţie. În funcţie de ce se va decide la Judecătorie vom merge şi la Tribunal, şi la Curtea de Apel. Nu avem de ales. Să vedem când se va întâmpla acest lucru, pentru că de luni de zile ne plimbăm pe aici. Eu sunt convins că, indiferent de soluţie, va exista o parte nemulţumită care o va contesta şi astfel procesul va continua. Era bine dacă această delimitare a graniţei era stabilită pe cale administrativă, să nu mai umblăm cu avocaţi pe la instanţă. Nu s-a putut administrativ, am ajuns la judecătorie“, a declarat primarul din Novaci, Pantelimon Todea.
