Programul „Primul siloz“ nu mai este atractiv din cauza situaţiei la nivel mondial în ceea ce priveşte preţul grâului.
În vara anului trecut, guvernul a aprobat programul „Primul siloz“, destinat agricultorilor, după modelul „Prima casă“. Ca să nu fie nevoiţi să-şi vândă cerealele imediat după recoltare, la preţuri foarte mici, agricultorii îşi pot depozita producţia în silozuri autorizate de stat şi primesc, în schimb, certificate de depozit, cu care pot obţine de la bănci împrumuturi garantate de stat. În acest an, dată fiind situaţia la nivel mondial în ceea ce priveşte preţul grâului, care a crescut foarte mult în ultima perioadă, se pare că acest program nu mai este atractiv pentru români.
Ministrul agriculturii, Mihail Dumitru, a declarat că preţul ridicat al grâului din acest an a transformat „Primul siloz“ într-un program neatractiv, întrucât producătorii nu mai doresc să depoziteze cerealele, ci să le vândă la o valoare foarte mare. Fiind întrebat la finalul şedinţei guvernului dacă programul „Primul siloz“ mai funcţionează în acest an, ministrul agriculturii a răspuns: „Programul este în derulare, se desfăşoară, dar în anii în care preţul la produsele agricole este foarte ridicat nu este un program atractiv“.
Potrivit ministrului, obiectivul acestui program este preluarea presiunii pe cererea din piaţă în anii cu producţie cerealieră importantă.
„Anul acesta, preţul grâului a crescut foarte mult. Practic, a crescut cel mai mult din ultimii doi ani, s-a dublat în câteva săptămâni, astfel încât nu mai este atractiv să aşezi grâul într-un depozit pentru că-l poţi vinde la o valoare foarte bună“, a mai spus ministrul agriculturii.
Frumosu: „Primul siloz“ trebuie văzut ca o măsură pe termen lung
Dragoş Frumosu, preşedintele Federaţiei Naţionale a Sindicatelor din Industria Alimentară (FNSIA), a atras atenţia asupra faptului că „Primul siloz“ este obligatoriu în România, indiferent de preţul grâului. „«Primul siloz» este obligatoriu, indiferent care ar fi preţul grâului, pentru că firmele din România, pe de o parte, nu pot să cumpere suficient grâu cât să le ajungă de la o campanie la alta, pentru că, dacă ar avea bani, ar face-o, iar pe de altă parte, absenţa unor astfel de spaţii de depozitare sau preţul mare al chiriilor conduc la creşterea preţului. În aceste condiţii, este absolut necesar să existe astfel de spaţii de depozitare“, a declarat Dragoş Frumosu.
Mai mult decât atât, acesta a sublinat faptul că avem mari probleme în ceea ce priveşte spaţiile de depozitare a produselor din agricultură.
„Problema depozitării este mare în România. Ştim cu toţii care este situaţia sectorului de fructe şi legume, de exemplu. Trebuie să existe astfel de spaţii, pentru că în acest fel putem mări perioada în care să avem acces la produse româneşti şi să reducem timpul de import“, a explicat Frumosu.
Pe de altă parte, preşedintele FNSIA a menţionat că, deşi există o criză a cerealelor la nivel mondial, iar producătorii sunt tentaţi să vândă acum grâul, dat fiind preţul ridicat, acest lucru nu înseamnă că România nu are nevoie de „Primul siloz“. Potrivit acestuia, „Primul siloz“ trebuie văzut ca o măsură pe termen lung, iar existenţa acestuia nu trebuie nicidecum influenţată de preţul grâului dintr-un an.
Ajutor de stat temporar pentru asigurarea accesului la finanţare
În ceea ce priveşte creditarea, aceasta fiind una dintre problemele majore cu care se confruntă sectorul, ministrul agriculturii a spus că guvernul va aloca 103 milioane de lei, până în 2012, unei scheme de ajutor de stat temporar care va subvenţiona diferenţa dintre dobânda creditelor luate de fermieri pentru producţie, în 2010, şi dobânda de referinţă anunţată lunar de CE. Decizia, luată miercuri de executiv prin ordonanţă simplă, vizează contractele de credit care vor fi încheiate în perioada cuprinsă între data publicării actului normativ în Monitorul Oficial şi 31 decembrie 2010, pentru împrumuturile încheiate pe orice perioadă, iar subvenţia se va acorda pentru dobânzile plătite instituţiilor finanţatoare până pe 31 decembrie 2012, inclusiv. „Este vorba de un ajutor de stat temporar pentru asigurarea accesului la finanţare în agricultură. Schema constă în subvenţionarea ratei dobânzii pentru creditele luate de fermieri pentru producţie, până la sfârşitul anului 2010. Practic, se subvenţionează o parte din dobânda la creditele contractate care reprezintă diferenţa între dobânda pieţei, menţionată în contractul de creditare, şi dobânda de referinţă comunicată lunar de CE“, a declarat ministrul agriculturii. Mihail Dumitru a dat un exemplu despre modul în care se va calcula această subvenţie.
„În prezent, rata medie practicată pe piaţa românească este de 18% la creditele contractate în lei, iar în această lună dobânda de referinţă a CE este de 8%. Practic, acoperim zece puncte procentuale din dobânda de la bugetul de stat“, a explicat ministrul. Acesta a mai precizat că executivul a alocat în acest scop 103 milioane de lei, iar suma poate acoperi diferenţa de dobândă până în decembrie 2012.
