Ministrul agriculturii, Mihail Dumitru, a declarat vineri că susţine impozitarea suplimentară a terenurilor agricole nelucrate, dar că această măsură este una cu implicaţii politice, iar o decizie va fi luată doar în coaliţie. „Impozitarea suplimentară a terenurilor agricole nelucrate este la stadiul de discuţii. Am discutat-o informal atât la noi în minister, cât şi cu Ministerul Finanţelor. Fiind o măsură de impozitare, nu poate fi propusă de noi ca proiect de act normativ, ci de către Ministerul Finanţelor“, a spus Dumitru, citat de Mediafax.
El crede că introducerea suprataxării ar putea fi discutată la începutul toamnei în guvern. Proprietarii de terenuri arabile situate în extravilan plătesc un impozit anual cuprins între 36 şi 43 de lei pe hectar, banii ajungând la bugetele locale. „Eu cred că este o măsură pe care trebuie să o luăm, altfel nu vom rezolva niciodată problema terenurilor nelucrate. Aceasta este însă o măsură politică şi va fi discutată în coaliţie. Va fi o decizie politică“, a adăugat ministrul.
Două milioane de hec-tare de teren nelucrate
Dumitru a precizat că, potrivit datelor APIA, în România sunt peste 560.000 de hectare de teren nelucrate, dar există estimări conform cărora suprafaţa ar fi de două milioane de hectare. „Dacă am lua o medie de un milion de hectare şi ele ar fi lucrate şi ar avea o producţie medie de 2,6 tone pe hectar de grâu, ar însemna 2,6 milioane de tone. La un preţ minim de 100 de euro pe tona de grâu s-ar putea obţine o producţie de 260 de milioane de euro. Aceste terenuri sunt o sursă suplimentară de venit şi pentru fermieri, şi pentru buget, pe care nu o folosim“, a încheiat ministrul agriculturii.
Ministrul finanţelor publice, Sebastian Vlădescu, a declarat la începutul lunii februarie că persoanele care au terenuri agricole, dar nu le folosesc ar trebui să fie penalizate şi să plătească un impozit suplimentar.
Băsescu a atras atenţia asupra subvenţiilor acordate pe terenuri nelucrate
Şi preşedintele Traian Băsescu a vorbit, la începutul lunii mai, despre „evaziunea“ din agricultură, arătând că în ultimii zece ani statul a acordat subvenţii „de 30 de miliarde“ în agricultură şi a avut încasări de „400 de milioane“, iar în acelaşi timp se acordă subvenţii pentru terenurile nelucrate. „Vor mai fi şi multe alte măsuri pe care trebuie să le ia guvernul, cum ar fi (…) unele analize cu privire la impozite“, a spus Băsescu, arătând, ca exemplu, că statul plăteşte o subvenţie de 135 de euro pentru fiecare hectar de teren agricol, iar impozitul achitat de proprietar pentru suprafaţă este de 35 de lei.
Suprafaţa agricolă a României este 14,7 milioane de hectare, din care 9,4 milioane de hectare reprezintă terenuri arabile.
Nici în patru ani nu se poate debirocratiza Mi-nisterul Agriculturii
Mihail Dumitru a mai declarat că nu ar reuşi să debirocratizeze instituţia pe care o conduce nici într-un mandat întreg, din cauza mentalităţii funcţionarilor şi a sistemului legislativ neadecvat. „Cea mai mare neîmplinire a mea ca ministru este debirocratizarea instituţiei. Nu am reuşit să rezolv această problemă şi cred că nu aş reuşi să fac asta nici într-un întreg mandat de patru ani“, a spus Dumitru.
El crede că pentru reducerea birocraţiei în instituţiile de stat ar trebui modificat întregul sistem legislativ. „De multe ori mi s-a spus că nu pot să fac ceva pentru că legea cutare nu ne dă voie, sau Codul Muncii…“, a afirmat ministrul.
Comunicarea prin… hârtii
Dumitru a adăugat că principalul obstacol în calea debirocratizării este mentalitatea, atât a funcţionarilor din instituţii, cât şi a cetăţenilor. „Când am venit în minister am fost neplăcut impresionat că noi comunicăm foarte mult în cadrul instituţiei prin hârtii. La Comisia Europeană nu există hârtii, acolo toate avizările şi comunicările se fac electronic“, a precizat el. Ministrul agriculturii a mai spus că nu ştie dacă va fi înlocuit în toamnă, dar, dacă se va ţine cont de evaluările care vor avea la bază restructurările din instituţie, absorbţia de fonduri europene şi programul legislativ, nu are motive să se teamă.
„Dacă iau acestea trei, n-am motive să mă tem, pentru că n-am nici o problemă. Probabil că vor mai fi şi criterii politice de care se va ţine cont la o eventuală remaniere, dar eu nu le ştiu“, a încheiat Dumitru.
Producţia de grâu este suficientă din punct de vedere cantitativ
Producţia de grâu din acest an, de aproximativ 5,7 milioane de tone, este cu 10% mai mare decât anul trecut şi suficientă din punct de vedere cantitativ pentru a acoperi necesarul de consum alimentar, furajer, şi chiar şi pentru exporturi, a declarat ministrul agriculturii. „Pentru consumul uman, respectiv panificaţie, este nevoie de 3,5 milioane de tone de grâu. Noi avem acest necesar, din punct de vedere cantitativ, dar nu ştim încă dacă din punct de vedere calitativ putem acoperi cererea. Lucrăm acum la stabilirea indicilor de calitate, dar părerea mea este că necesarul va fi acoperit“, a spus Dumitru. El a adăugat că a fost recoltat 96% din totalul producţiei, respectiv 5,6 milioane de tone. „Estimăm pentru acest an o producţie de 5,7 milioane de tone de grâu, suficientă pentru a ne acoperi consumul alimentar, furajer, de sămânţă şi să ne mai rămână chiar şi pentru exporturi“, a afirmat Dumitru, care a precizat că producţia este sub estimările de 6,7 milioane de tone, dar peste producţia de 5,2 milioane de tone înregistrată anul trecut.
Preţul pâinii ar putea creşte
Ministrul a spus că, dacă preţul grâului nu va scădea, va exista o tendinţă de majorare a preţului pâinii. Dumitru nu a dorit să anticipeze cu cât ar urma să crească preţul pâinii, însă a spus că majorarea va fi mai mică decât estimările de 30% ale patronatelor din panificaţie.
El a mai spus că producţiile de orz şi rapiţă sunt cu 10% sub estimări, dar peste volumele înregistrate anul trecut.
