http:http://www.youtube.com/watch?v=5T0HrKrG29E
http:http://www.youtube.com/watch?v=RSf8Q0NnyfQ
Peste Dunăre, la Ruse, se înregistrează în fiecare zi două companii deţinute de către cetăţeni români. Atraşi de mirajul taxelor mici – TVA 20%, cota unică 10% – românii sunt dispuşi să îşi mute afacerile la vecinii bulgari. O investigaţie HotNews.ro îţi arată cum un contabil bulgar a înregistrat în ultimele luni 60 de SRL-uri pentru români. Am intrat în pielea unor afacerişti români şi am aflat cât costă un SRL bulgăresc, ce riscuri sunt, ce avantaje şi o mică inginerie pentru a evita sinuosul drum al recuperării de TVA.
Am plecat de la următoarea ipoteză: în România au crescut taxele, TVA s-a majorat de la 19% la 24%, previziunile sunt sumbre pentru profiturile şi supravieţuirea firmelor. La 70 de kilometri de Bucureşti, vecinii bulgari au TVA de 20%, cota unică de 10% şi contribuţii sociale undeva la 30%. Varianta mutării afacerilor a fost invocată în ultimele zile, după anunţul majorării TVA, de zecile de comentarii ale cititorilor Hotnews.ro.
Pentru a afla cum se înregistrează firmele în Bulgaria, am apelat la o companie din Ruse, care a făcut din asta un business bun, după modelul companiilor bulgare care înregistrează pentru români maşini aduse din vestul Europei. Concepem şi un mic scenariu: suntem reprezentanţii unui om de afaceri din Bucureşti, cu mai multe companii în diverse domenii. O situaţie generală care permite să aflăm cât mai multe informaţii. Fără prea mult efort, aranjăm o întâlnire la Ruse, la sediul registratorului de firme pentru români. În ziua şi la ora stabilite ajungem în Ruse, la sediul firmei, unde întâlnim creierul afacerii, contabilul transfrontalier Novy Marik. Vorbeşte româneşte aproape perfect.
Novy, contabilul transfrontalier
În sediu, la ora 9.00, doi oameni de afaceri români discută deja aprins cu Novy. „E nebunie, nu ştiu ce au păţit românii. Toţi vor în Bulgaria. Eu sunt un singur om. În ultimele zile am înregistrat 15 firme, nu pot mai mult de două pe zi. Atât e capacitatea mea. Acum, la noi, în Bulgaria, se fac închiderile de an şi e şi mai aglomerat. Acum, o să dureze înfiinţarea firmei cam două săptămâni. Nu am ce să fac“, se plânge contabilul bulgar.
Pe repede înainte ne explică cum se înfiinţează firma şi cât costă. „Îmi daţi numele firmei ca să verific dacă e liber, dacă sunteţi unic asociat îmi trebuie buletinul, trebuie să semnăm nişte acte la notariat. Eu mă ocup de tot“, ne spune Novy. Pentru înregistrarea firmei în Ruse cu asociat unic, costul total, care include şi tariful pentru contabilul nostru, este de 310 euro, din care 130 taxele pentru stat şi 180 onorariu. Defalcat, taxele sunt următoarele:
* Rezervarea denumirii firmei la nivel naţional – 50 de leva şi încă 4 leva comision bancar
* Taxa de înregistrare în Registrul Comerţului – 82 de euro şi încă 2 euro comision bancar
* Taxele notariale – în jur de 10-15 euro
* În cazul unui SRL cu asociat unic care este şi administrator, taxele notariale vor fi de numai 5 euro
* Comision bancar pentru deschiderea unui cont de capital social – 5 euro
* Certificat constatator făcut imediat după înfiinţare – 5 euro
* Traduceri – trebuie să fie făcute traduceri autorizate în limba bulgară numai în cazul în care asociat este o persoană juridică străină (de exemplu, un alt SRL).
Mai aflăm şi că, la înfiinţare, firma nu va fi înregistrată ca plătitoare de TVA. Înregistrarea în scopuri de TVA este o procedură separată şi se desfăşoară la Agenţia Naţională de Venituri (adică de Administrare Fiscală). Pentru a înregistra firma ca plătitoare de TVA, Novy ne explică ce paşi trebuie să urmăm şi ce documente: cerere de înregistrare, declaraţie pe propria răspundere că administratorul nu a făcut contravenţii împotriva sistemului financiar, procura contabilului, contract de contabilitate, trebuie completat şi un chestionar cu şapte pagini cu multe întrebări despre activitatea viitoare a firmei. „Mă ocup eu şi de asta fără probleme“, ne spune Novy.
Înregistrarea firmei în scopuri de TVA costă separat 150 de euro. Ca bonus, contabilul transfrontalier ne spune că ne asigură sediul fiscal gratuit. „Vă garantez eu sediu pentru firmă fără probleme. Eu am înregistrate deja 60 de firme, deci nu e nici o problemă. Primesc corespondenţa, mă ştie poştaşul. Toate ajung la mine. Mă voi ocupa şi de contabilitate“, ne explică Novy.
De ce nu se poate muta firma cu totul peste Dunăre
Îl întrebăm şi dacă putem muta firma din România cu totul în Bulgaria. „Din fericire nu, şi am să vă spun şi de ce din fericire. Este o directivă europeană care spune că se poate muta firma cu totul, dar, practic, în Bulgaria nu se poate. Trebuie să înfiinţezi o firmă nouă. Mulţi din România m-au întrebat asta, pentru că au următoarea idee: să mute firma cu datorii şi cu toate problemele, şi, eventual să o pună pe numele unui cetăţean bulgar, sau rus, sau mai ştiu eu ce, şi apoi să dispară“, ne detaliază Novy.
Mai aflăm şi că una din afacerile româno-bulgare în floare este înregistrarea de maşini aduse din Vest. „Din câte ştiu eu, sunt cam 150.000 de maşini înregistrate în Bulgaria de români care circulă cu ele acolo. La mine, cam o treime din firme sunt înregistrate pentru treaba asta, ca să aducă maşini şi să le înmatriculeze ieftin aici“, spune Novy. Afacerea cu înregistrarea maşinilor în Bulgaria nu este nouă. La Ruse şi la Silistra funcţionează astfel de puncte de înregistrare. Şi în acest caz, avantajele sunt substanţiale pentru români.
La Ruse sau Silistra, înregistrarea unei maşini aduse din Germania sau Anglia costă între 200 şi 500 de euro. Procedurile de înregistrare sunt extrem de rapide. În medie, înregistrarea maşinii durează între două şi patru ore. Presa bulgărească notează că un singur cetăţean ajunge să înregistreze pentru români şi 25 de maşini pe zi. La fiecare maşină înregistrată, tariful celui care se ocupă cu actele este 100 de euro.
Moldovenii şi triunghiul de firme
Revenind la contabilul nostru, în discuţie intervin şi cei doi oameni de afaceri din România care se ocupă cu importul şi comercializarea de legume şi fructe. Aceştia îi explică lui Novy că ar vrea să scape de taxele din România prin plimbarea mărfurilor prin Bulgaria. „Deci, noi am vrea să facem aşa, un triunghi de firme, cumva, înţelegi Novy, ca să ne încadrăm la cota zero TVA. Facem o firmă aici, un punct de lucru la Silistra. Acolo declarăm că am băgat marfa şi aşa mai departe, înţelegi?“, explică afaceristul român, care pare să fie din Moldova. În final, explică el, îşi vinde marfa undeva în Ucraina.
Încercăm să aflăm care sunt raporturile cu instituţiile de control. Putem să dăm şpagă? Se uită mai atent inspectorii fiscali bulgari la firmele româneşti?. „Nu merge cu şpaga. Sunt foarte stricţi. Am avut clienţi care au încercat, dar fără succes. Cei de la Fisc sunt foarte atenţi cu românii, pentru că mulţi au făcut evaziune. Şpaga merge la alt nivel aici. Când se dă şpaga, se dă la nivelul de 500.000 de euro, atât ştiu că a dat un afacerist, dar avea de dat nişte impozite de milioane“, sună explicaţia lui Novy, de care ne îndoim că e chiar reală. După cinci minute se contrazice. „Anul trecut, cei de la Fisc spuneau că vor să scape de toate firmele înregistrate de români pentru că fac evaziune şi numai ilegalităţi, dar acum se pare că s-a schimbat politica“, ne spune el zâmbind.
Novy explică şi reţeta de succes aplicată de unul dintre clienţii săi. „Este un om de afaceri din Bucureşti, care a făcut în felul următor. Şi-a deschis o firmă aici, şi-a închiriat un depozit şi a angajat pe cineva care să aibă grijă de depozit. El aduce marfa din România, o trece peste graniţă, o lasă în depozit şi apoi o ia de aici şi o trece înapoi în România. Firma din România vinde în Bulgaria şi firma din Bulgaria vinde în România, şi amândouă tranzacţiile sunt cu cota zero. Aşa, fiind o tranzacţie intracomunitară, se aplică TVA zero. Prin afacerea lui rulează cam un milion de euro pe lună“, explică Novy. Totul sună interesant, îi cerem detalii.
Marfa plimbată prin Bulgaria te scapă de TVA
Cum se face? De unde e marfa? Ce acte se fac? Care sunt avantajele? „Avantajul este următorul pentru clientul meu: firma sa din România are de recuperat TVA, ca să evite controalele pentru rambursare face în felul următor: se fac două tranzacţii cu cota zero, adică firma din România aduce marfa în Ruse şi vinde firmei de aici şi apoi invers. În acest caz, se aplică cota zero, nu mai ai de plătit TVA şi nici de rambursat. Decât să aştepte la Finanţe să îi ramburseze TVA, el nici nu plăteşte TVA şi, făcând mişcarea asta, i se aplică această cotă zero, deci nici nu e obligat să plătească. Aşa eviţi complicaţiile de la Finanţe. Un alt avantaj este şi faptul că, în Bulgaria, impozitul pe profit este mai mic, adică de 10%“, explică Novy.
El susţine că nu are importanţă de unde vine marfa, că această mică inginerie poate fi făcută de producătorul însuşi. „Este important să arătăm că marfa a ajuns în Ruse şi pentru asta avem nevoie de două documente CMR şi o declaraţie de primire, pe care o fac eu fără probleme. Este bine să avem şi chitanţa de la podul de peste Ruse. Ce pot face cei de la Finanţe este să întrebe la pod dacă acel camion a trecut în Bulgaria. De aceea este bine să avem şi chitanţa cu numărul camionului, care să fie acelaşi şi la dus, şi la întors“, ne mai explică Novy.
El ne mai dă un exemplu concret din care se poate câştiga. „Spre exemplu, dacă produceţi o mobilă pe care o vindeţi în Bulgaria cu 1.000 de lei, apoi din Bulgaria o vindeţi în România cu 2.000 de lei, ambele tranzacţii vor fi cu TVA zero. Important este să treceţi marfa fizic în Ruse“, spune Novy. Încheiem sesiunea de consultare cu promisiunea că revenim pentru înregistrarea firmei şi astfel devenim un nou investitor român în Bulgaria.
Chirii mici, afaceri bune
Îmbrăcaţi în aceeaşi haină de posibili investitori în Ruse, încercăm să vedem dacă putem să ne înregistrăm compania singuri în oraşul de peste Dunăre. Căutăm Registrul Comerţului. O misiune destul de dificilă, având în vedere că limba română nu e chiar o limbă de circulaţie în Ruse şi nici engleza nu e cunoscută de toţi cei din oraş.
Încercăm cu comercianţi, taximetrişti sau oameni obişnuiţi. Nu reuşim. Apelăm la Google, care ne scoate din impas şi dăm de adresă. Pe o străduţă mică, într-o clădire cu birouri mici, găsim Registrul Comerţului din Ruse. Întrebăm în engleză cum facem să înregistrăm firma. O funcţionară ne spune clar: „Ne, ne, engleza ne, ne. Romanski biznis, Camera Comerţu“. Presupunem că ne trimite la Camera de Comerţ Româno-Bulgară. Mulţumim, zâmbim şi plecăm.
Şi mai greu aflăm locaţia Camerei de Comerţ. Aici îl întâlnim pe Emiliyan Enev, director executiv al instituţiei. „În ultimele săptămâni, am avut în jur de 20-30 de interpelări din partea oamenilor de afaceri din România, care ne întreabă care sunt condiţiile fiscale aici şi ce posibilităţi au. Majoritatea sunt comercianţi de mărfuri. Ceea ce cred că e puţin trist, pentru că la noi, în Bulgaria, sunt posibilităţi bune. Avem taxe mici, cota unică de 10%, TVA de 20%, contribuţiile sociale la stat sunt undeva la 30%. În Ruse, chiriile pentru spaţii de birouri sunt mici. Avem o zonă industrială cu chirii mici. În plus, mai este şi acea zonă liberă la fel de atractivă“, ne spune Emiliyan Enev.
De la directorul executiv al Camerei de Comerţ aflăm şi că autorităţile române şi cele bulgare sunt hotărâte să oprească înregistrările de maşini pentru români în Bulgaria. „Zilele trecute, reprezentanţi ai poliţiei din cele două ţări s-au întâlnit pentru a pune la punct un plan de stopare a acestui fenomen. În principiu, va exista un departament comun al celor două instituţii specializat pe acest fenomen. Ei vor ca românii care sunt prinşi cu maşinile înregistrate în Bulgaria să fie obligaţi să le înregistreze în România“, a declarat Emiliyan Enev.
Ziarist bulgar: Şpaga este şpagă şi la noi
La recomandarea directorului Enev ajungem şi la ziarul local din Ruse, Brjag.bg, unde îl întâlnim pe Kamen Petrov, editor pe pagina de economie a ziarului. „Informaţia conform căreia românii îşi înregistrează firme aici circulă de ceva vreme. În Ruse, la ora actuală, din câte ştiu, nu există oameni de afaceri români de mare anvergură care să îşi fi deschis business-uri aici“, spune jurnalistul Kamen Petrov.
De la el aflăm şi cât de exigenţi sunt inspectorii fiscali şi cei de la Garda Financiară bulgărească. „De câteva luni, se tot anunţă măsuri mai drastice. De exemplu, au dat o directivă ca inspectorii să realizeze controale încrucişate. Până la urmă, să ştiţi că sunt similitudini între România şi Bulgaria. Şpaga este şpagă şi la noi. Au salarii mici, aşa că sunt predispuşi la şpagă“, explică jurnalistul bulgar.
La recomandarea lui, ajungem să discutăm cu unul dintre oamenii de afaceri bulgari din Ruse, Vasil Minchev. Deţine două companii active în mai multe domenii: construcţii, montaj instalaţii, import-export, cu o cifră de afaceri de sub un milion de euro. „Eu am un partener român şi am colaborat cu oamenii de afaceri din România destul de bine în cei 40 de ani de activitate. Au un spirit bun de afaceri. Nu mă deranjează să vină aici, în Ruse. Concurenţa e bună. Problema este că şi noi, şi ei producem, dar nu avem o piaţă de desfacere. Era mai bine să avem noi o uniunea a ţărilor din Balcani, nu UE, care ne limitează expansiunea în diferite domenii. O idee ar fi ca românii să vină cu afacerile aici, să facem ceva împreună, şi apoi să exportăm în România, unde preţurile sunt mai bune“, spune Vasil Minchev.
La finalul incursiunii în Ruse apare şi o primă oportunitate de afaceri, de data asta bulgaro-română. Vasil Minchev ne propune să îl ajutăm în distribuţia de băuturi alcoolice: „Fii atent, eu am o făbricuţă mică de bragă, cum îi spuneţi voi. Caută-mi piaţă de desfacere, ce vrei tu: birturi, magazine. Pentru asta, tu îţi iei comision. Cash, în mână, fără chitanţă, asta pentru tine, aşa. Ce zici?“.
