Preşedintele Traian Băsescu a declarat ieri după întâlnirea cu sindicatele că măsura de reducere a salariilor şi a pensiilor este necesară pentru a evita contractarea unui nou împrumut, la începutul anului viitor, care ar putea să ajungă la 30 de miliarde de euro. Prin aceste măsuri se previne, de fapt, grecizarea ţării, crede preşedintele, în condiţiile în care România plăteşte în acest an peste zece miliarde de euro pentru serviciul datoriei externe.
Şeful statului a avertizat că, până la sfârşitul anului, în sectorul public vor rămâne angajaţi doar „cei mai buni, cei care într-adevăr îşi fac treaba“. Băsescu a precizat că FMI nu este vinovat pentru programul de austeritate pe care guvernul trebuie să-l aplice. „Ar fi nedrept dacă vreodată cineva ar acuza FMI de acest program. Dacă populaţia va fi nemulţumită, dacă programul va fi un eşec, nu Fondul va fi cel responsabil, ci instituţiile statului român, începând de la preşedinte, până la cea mai mică instituţie din angrenajul statului, şi, în primul rând, guvernul, care trebuie să execute programul. FMI, UE şi Banca Mondială au fost de acord cu acest program, cu condiţia să fie şi implementat“, a spus Băsescu. Principalele coordonate ale programului sunt legate de trei obiective: reducerea cheltuielilor bugetului de stat – fondul de salarii e 27% din buget, reducerea cheltuielilor sociale – reprezintă, cu fondul de pensii, peste 35% din bugetul de stat, reducerea obligaţiilor de plată ale bugetului de stat. „Ca să înţelegeţi mai bine, în acest an, ca urmare a datoriilor pe care România le-a contractat în 2007, 2008 şi parte din 2009, bugetul de stat trebuie să plătească 10,007 miliarde de euro. Ca să vă fie şi mai clar de ce trebuie să ne diminuăm cheltuielile bugetare, pentru a diminua creditele angajate, vă pot spune că doar dobânzile de plată sunt peste 1,8 miliarde de euro. Asta înseamnă de peste două ori tranşa următoare de la FMI. Dacă nu se luau măsurile de reducere a salariilor şi a pensiilor, la începutul lui 2011 trebuia să angajăm un nou credit, şi poate nu 20, ci 30 de miliarde. Am fi amanetat cu totul viitorul ţării şi viitorul fiecăruia dintre români. Una dintre concluziile acestei decizii grele pe care a trebuit să o luăm este că nu trebuie să ne mai amăgim, să vindem falsuri românilor ori de câte ori ne aflăm în campanie electorală. Banii daţi pe mărirea pensiilor, a salariilor, a sporurilor, toate acestea se răzbună şi, din păcate, nu se răzbună pe cei care au mituit populaţia. E esenţial ca următoarele şase luni să fie o perioadă de realism a politicienilor, a sindicatelor, a guvernului, a fiecăruia dintre români. Propun societăţii ca împreună să prevenim grecizarea ţării. Vă asigur că sunt dispus ca până la sfârşitul anului să virez salariul într-un cont de solidaritate. Cred că avem nevoie de solidaritate în momentul de faţă, dacă vrem să nu împingem ţara într-o situaţie precum cea a Greciei“, a spus preşedintele, care a precizat că două subvenţii nu vor fi afectate: ajutorul pentru persoanele cu handicap şi indemnizaţia pentru copii.
Sindicate: Băsescu preferă disponibilizările
Potrivit sindicaliştilor, preşedintele Traian Băsescu le-a transmis ieri că nu doreşte reducerea salariilor în sectorul bugetar cu 25%, ci ar prefera disponibilizările, ceea ce ar putea implica reducerea personalului bugetar cu circa 150.000 de salariaţi şi dispariţia unor sporuri şi stimulente. Preşedintele CNSLR Frăţia, Marius Petcu, a declarat că primii disponibilizaţi care ar putea să apară din sistemul bugetar sunt angajaţii TESA din sistemul sanitar pentru a evita reducerea cu 25% a veniturilor doctorilor şi asistentelor medicale. „Preşedintele ne-a spus clar că nu este adeptul reducerii cu 25% a salariilor, ci el vrea doar să fie redus numărul angajaţilor din sistemul bugetar. Fiecare va hotărî cine şi de când urmează să plece acasă. De exemplu, în sistemul sanitar, reducerea cu 25% a fondului de salarii e posibil să afecteze doar personalul TESA“, a precizat Petcu. Liderul sindical a explicat că în sistemul sanitar şi în domeniul asistenţei sociale lucrează aproape 330.000 de persoane, dintre care circa 80.000 reprezintă personal TESA, respectiv angajaţii din sectoarele tehnic, economic şi administrativ.
