Ieri, la sediul Consiliului Judeţean Dolj a avut loc o dezbatere publică pe tema „Adopţia – Dialog deschis pentru o mai bună înţelegere“. La întâlnire au participat atât autorităţi în domeniu, cât şi familii care au adoptat sau se află în plin proces de adopţie a unui copil sau mai multora. Mesajul lor a fost: „Învingeţi-vă teama şi apropiaţi-vă de aceşti copii, căci veţi câştiga o nouă viaţă!“.
Au avut nişte probleme de sănătate. Nu foarte grave – de fapt, şansele de a avea copii biologici erau chiar de peste 50%. Dar, pur şi simplu, nu au mai vrut să aştepte. Cadre didactice amândoi, Loredana şi Gheorghe Udrescu Mihai au iubit întotdeauna copiii. Până în acel moment nu a fost să fie, şi-au zis, nu tocmai împăcaţi cu situaţia. Dar, ca din senin, alternativa adopţiei le-a dat noi speranţe.
Iniţial, au optat pentru un copil cu vârstă între patru luni şi un an şi jumătate. Băiat. Ulterior, văzând că şansele să găsească exact ce îşi doreau erau destul de mici, s-au gândit că la fel de bine ar putea iubi şi o fetiţă. Şi mai târziu au schimbat şi categoria de vârstă.
Procesul în sine a durat aproximativ nouă luni.
„Acum două săptămâni şi jumătate l-am luat acasă“, povestea ieri Loredana, la întrunirea de la Consiliul Judeţean Dolj, „Adopţia, dialog deschis pentru o mai bună înţelegere“. „Prima zi a fost neaşteptat de bună. A plâns puţin, ca orice copil într-un loc străin, a fost şi trist, şi ceva stingher. Dar în a treia zi ne-a spus mamă şi tată… Îl cheamă Andrei şi are trei ani şi două luni. Deocamdată, este în perioada de 90 de zile, de încredinţare, la sfârşitul căreia va avea loc adopţia definitivă“, ne-a explicat zâmbitoare proaspăta mămică, una dintre fericitele femei care au ales să-şi întregească familia adoptând un copil aflat sub protecţia statului. Care nu a renunţat nici la posibilitatea de a avea un copil biologic, ba, mai mult, de a mai adopta unul, sau chiar doi fraţi.
Legi…
Dezbaterea publică de ieri de la CJ Dolj a avut ca temă adopţia în România, în speţă, aspecte legislative, statistici, strategii aflate în vigoare sau în proiect, privind sistemul de adopţie românesc. Gazde au fost Bogdan Panait, secretar de stat ORA, Ion Prioteasa, preşedinte CJ Dolj, Gheorghe Barbărasă, secretar CJ Dolj, şi Florin Stancu, director general DGASPC Dolj.
Conform Legii nr. 273/ 2004, în adopţie, interesul superior al copilului trebuie să reprezinte cea mai importantă raţiune, primordiale fiind drepturile copilului în raport cu cele ale adulţilor. Elementul central al legii îl constituie identificarea unei familii pentru un copil adoptabil, nu a unui copil pentru o familie. Un altul impus de actuala reglementare este reprezentat de obligativitatea Direcţiilor Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului de a oferi copiilor informaţii şi explicaţii clare şi complete, potrivit vârstei şi gradului de maturitate, referitoare la etapele şi durata procesului de adopţie, la efectele acesteia, precum şi la adoptator, familia adoptatoare şi rudele acestora. Totodată, trebuie luate toate măsurile necesare pentru ca fraţii să fie încredinţaţi împreună.
… şi suflete
Ileana (fostă Balaci, cunoscută handbalistă în ţară şi străinătate) şi Jose Maria Alzua Blanco au avut un martie surâzător: atunci şi-au luat acasă cei doi frăţiori adoptaţi, un băieţel de cinci ani şi o fetiţă de şapte.
„Era într-o luni. Jose trebuia să se întoarcă a doua zi în Spania, îşi rezervase biletul de avion din vreme. În plic, două fotografii: un băieţel şi o fetiţă. Nu erau acei bebeluşi pe care ni-i doriserăm la început, ci nişte îngeraşi cu aripile frânte care aveau mare nevoie de noi. Am rămas fără glas. Sunt copiii noştri, ne-am zis amândoi deodată, uite ce bine seamănă fetiţa cu mine şi băiatul cu tine!“, povestea Ileana Alzua celor prezenţi la întâlnirea de ieri. În mai puţin de o lună, frăţiorii au ajuns ACASĂ, iar fericirea soţilor a fost întregită definitiv.
„Vreau să afirm că nu există diferenţă între copiii mari şi cei mici. Indiferent de vârstă sau de deprinderile pe care le au, copiii se pot educa. Noi doar trebuie să-i aşezăm pe drumul cel drept, să le oferim exemplu; ei ştiu să aleagă, simt unde le este bine şi unde le este rău“, a încheiat Ileana Balaci Alzua.
Statistici…
La nivel naţional, în anul 2008 au fost adoptaţi 1.300 de copii, dintre care 959 aveau instituită o măsură de protecţie specială anterior adopţiei şi 341 de copii au fost adoptaţi de soţul/soţia părintelui firesc. În 2009, au fost adoptaţi 1.034 de copii; 799 se aflau sub protecţia statului, în vreme ce 235 au fost adoptaţi de soţul/soţia părintelui firesc.
Situaţia în judeţul Dolj – structurată pe perioada 2005-2009 – a fost prezentată în dezbaterea de ieri de către Marinela Zană, şef Serviciu adopţii, în cadrul DGASPC Dolj. Astfel, dacă în 2005 au fost adoptaţi cei mai mulţi copii, 61, în următorii ani, numărul acestora a scăzut. În cei patru ani, s-au efectuat 305 solicitări pentru adopţii, dar numai 285 dintre acestea au fost aprobate. Numărul copiilor adoptabili în această perioadă a fost de 328, dar numai 262 au fost adoptaţi. Dintre aceştia, 217 s-au aflat sub protecţia statului, restul fiind adoptaţi de soţul/soţia părintelui firesc. Familii de etnie romă s-au prezentat într-o proporţie de doar 1% pentru a adopta un copil. Dacă până în 2005 cele mai multe familii îşi doreau copii cu vârste până într-un an, numărul acestora a mai scăzut pe parcurs. De asemenea, dacă acum cinci ani, solicitanţii îşi doreau fie un băiat, fie o fată, în 2008-2009 au devenit mai flexibili, ba chiar acceptând să adopte şi fraţi. Şi totuşi, concluzia a fost una singură: numărul copiilor adoptaţi din sistemul de protecţie a scăzut, cel puţin în ultimii doi ani.
…şi dragoste
Delia Anghel s-a angajat acum vreo opt ani asistentă maternală. Al treilea copil pe care l-a luat în asistenţă a fost un bebeluş de şase luni, o fetiţă bruneţică şi ochioasă, de o voioşie care a speriat întreaga familie din prima clipă. Trei ani a crescut în familia Anghel, împărţind aceleaşi jucării şi aceeaşi dragoste cu fiica naturală a soţilor, devenită cea mai bună prietenă şi o adevărată soră pentru fetiţa orfană. În 2006, Delia s-a confruntat cu anumite probleme de sănătate, motiv pentru care a renunţat la serviciul de asistentă maternală, dar şi la Roxana, fetiţa pe care o îndrăgise ca pe propriul ei copil. Au urmat zece luni de chin, în care soţii Anghel, părinţii acestora şi fiica lor i-au dus dorul zi şi noapte zburdalnicei fetiţe. În cele din urmă, cu toţii au realizat că nu pot trăi fără ea. Imediat ce Roxana a devenit un copil adoptabil, Delia şi Marinel Anghel au făcut toate demersurile pentru a deveni legal părinţii ei. În 2007, fetiţa le-a fost încredinţată pentru o perioadă limitată. Iar în 2008, au primit hotărârea judecătorească definitivă.
„Suntem cei mai fericiţi oameni din lume! Nici nu vă imaginaţi câtă bucurie ne-au adus cele două fetiţe ale noastre! Nici nu ne putem imagina viaţa fără Roxana, mezina noastră şi cea mai zvăpăiată din casă!“, a mărturisit ieri Marinel
Anghel, prezent la dezbatere.
În finalul întâlnirii, s-au discutat principalele noutăţi ale proiectului de act normativ pentru completarea şi modificarea Legii 273/2004, printre care amintim: redefinirea noţiunilor de adopţie internă şi adopţie internaţională, modificarea/completarea unor dispoziţii care vizează condiţiile de fond ale adopţiei, ridicarea vârstei la care copilul este chemat să consimtă la adopţia sa, de la 10 ani la 12 ani; noi impedimente ale capacităţii de a adopta; diferenţa de vârstă între adoptat şi adoptatori nu poate fi mai mică de 16 ani, introducerea unui nou capitol – „Monitorizare şi activităţi postadopţie“.
