Duba argintie de servicii funerare pleacă din parcare. Bărbaţii şi-au făcut treaba: au adus trupul de la morgă, l-au îmbălsămat, l-au aşezat în sicriu. Azi nu mai au ce face. Până mâine, la înmormântare, nu mai deranjează familia. O lasă să-şi jelească mortul în voie. Şi să ceară dreptate.
O uşă de bloc proptită într-o piatră. Şi un steag cernit, cu icoana agăţată în margine. Pustiu în jur. Încă n-au aflat toţi. În câteva ore locul se va umple însă de rude, prieteni, vecini. Vor veni înlăcrimaţi, să aprindă o lumânare, să aducă o ultimă floare. Să-l plângă pe cel care s-a stins fulgerător şi prea devreme, într-un accident stupid.
„Un bărbat de 63 de ani din Craiova şi-a pierdut viaţa ieri, după ce a fost lovit de un taxi, în timp ce traversa bulevardul Carol I din Craiova regulamentar, pe trecerea de pietoni“, scria Gazeta de Sud miercuri.
„Daniel Cocendău, de 39 de ani, din localitate, în timp ce conducea în regim de taxi un Cielo, la trecerea de pietoni de la intersecţia bulevardului Carol I cu strada Feldioara l-a lovit şi accidentat pe Iordache Popa, de 63 de ani, din Craiova. La faţa locului a fost chemată o ambulanţă, însă medicii nu au mai putut face nimic pentru a-i salva viaţa bărbatului, care a murit pe loc în urma impactului violent“.
Dumnezeu ştie…
Dincolo de capacul coşciugului rezemat de perete, uşa apartamentului 2, dintr-un bloc de pe strada Sg. Constantin Popescu, din Brazdă, e larg deschisă. În prag, o lumânare pâlpâie a jale. E linişte deplină. Doar din timp în timp se aude un scâncet de femeie.
„Nu ştiu cum s-a întâmplat… Când am ajuns eu, îl urcaseră deja în salvare… A plecat de acasă şi s-a dus la vulcanizare. De ce o fi traversat?!… Poate să vorbească cu cineva, Dumnezeu ştie…“. Aproape pierdută, femeia îndoliată reazemă cadrul uşii, sfârşită de puteri. S-a petrecut atât de repede totul că nici nu a avut timp să se dezmeticească.
„A murit pe loc, săracul… Doamne, nu-mi vine să cred… Aştept acum să vină copiii – fata din Italia, băiatul din Anglia…“. Se şterge la ochi cu o batistă. În spate, o pânză galbenă acoperă oglinda din perete. Şi undeva în casă, bărbatul cu care a împărţit ani din viaţă zace fără suflare din vina unui om inconştient.
Legi prea blânde
„Martorii care au fost găsiţi de poliţişti la faţa locului au afirmat că au văzut clar când victima a fost lovită în plin în timp ce traversa strada pe trecerea de pietoni. De asemenea, urmele de frânare, care au măsurat aproape 15 metri, porneau înainte de trecerea de pietoni, fapt care a indicat că impactul s-a produs chiar pe zebră“.
„Omoară un om şi scapă nepedepsiţi. Aşa sunt legile la noi. Acum opt ani, la fel s-a întâmplat cu mama şi un unchi al meu – au murit într-un accident de maşină în Caracal. Iar vinovaţii sunt în libertate şi astăzi“. În vocea femeii se amestecă durerea, furia şi neputinţa. Ar vrea să dea timpul înapoi, iar cineva să-i aducă acasă bărbatul nevătămat. Sau ar vrea ca vinovatul să plătească pentru fapta sa.
„Legile sunt prea blânde aici. Cei care iau vieţi fără să se gândească o clipă la fapta lor ar trebui să fie pedepsiţi în aşa fel încât nimeni altcineva să nu mai îndrăznească să greşească. Dar noi rămânem cu durerea, iar vinovaţii nici nu-şi mai amintesc ce crimă au comis…“.
Pe uşa grea de fier a blocului, steagul cernit stă nemişcat. Prinsă cu bolduri, foaia A4 anunţă sec:
„Azi, 13 aprilie, a încetat din viaţă scumpul nostru Popa Iordache Ion, în etate de 63 de ani. Dumnezeu să-l odihnească în pace“. În urmă, Lucia Popa şopteşte printre lacrimi: „Poate se va face dreptate…“.
