Una dintre criticile aduse justiţiei române în raportul CE ţine de durata prea mare a proceselor. Stau mărturie dosarele marilor înşelăciuni din Dolj, care zac de ani buni prin instanţe, fără să se întrevadă pronunţarea unei hotărâri definitive.
Raportul interimar al Comisiei Europene (CE) privind reforma justiţiei în România, dat publicităţii recent, a atras atenţia, printre altele, şi asupra duratei prea mari a proceselor, în dosarele penale ce privesc fapte grave. Mai mult, practica judiciară în aceste procese a rămas inconsecventă, pentru fapte aproape identice instanţele dând soluţii total opuse, se menţionează în acelaşi raport.
CE atrage atenţia şi asupra unei practici de tergiversare a proceselor utilizată deseori – aceea a sesizării Curţii Constituţionale cu privire la existenţa unor excepţii de neconstituţionalitate a unor prevederi legale. Deşi, până în prezent, Curtea Constituţională a respins toate aceste cereri, multe cazuri au fost amânate cu peste şase luni, timp în care procesul a fost suspendat în aşteptarea deciziei privind aceste excepţii. Două amendamente legislative alternative de limitare a caracterului suspensiv al excepţiilor de neconstituţionalitate sunt depuse în parlament din septembrie 2009, dar nu s-au concretizat până acum în prevederi legale aplicabile.
„Durata rezonabilă a proceselor este respectată“
Imediat după publicarea raportului pe justiţie, Florica Bejinariu, preşedinta Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), a combătut într-o conferinţă de presă criticile privind prelungirea peste măsură a judecării proceselor. „Durata rezonabilă a proceselor este respectată în instanţele şi Parchetele din România, ca regulă, iar ca excepţie întâlnim depăşiri ale duratei rezonabile în 5-10% din totalul dosarelor înregistrate la instanţe. Aceste depăşiri se datorează unei diversităţi de cauze, unele imputabile instanţei, altele părţilor, experţilor sau altor instituţii implicate în derularea unui proces“, a declarat preşedinta CSM.
Florica Bejinariu a prezentat statistici care arată că durata proceselor nu este chiar aşa de mare cum se crede. Potrivit acestor statistici, peste 90% dintre procesele penale sunt soluţionate de judecători în maximum şase luni în prima instanţă, iar în apel, 97,8% dintre dosarele penale sunt judecate în cel mult un an.
„Din datele statistice, putem concluziona că durata de soluţionare pe fiecare grad de jurisdicţie se menţine în parametri rezonabili“, a susţinut preşedinta CSM în conferinţa de presă susţinută.
Realitatea-i, parcă, alta
Realitatea pare să fie, însă, destul de diferită de rezultatele statisticilor. În judeţul Dolj, cel puţin, dosarele penale de răsunet, privind fraude la buget de ordinul milioanelor de euro, zac prin instanţe de ani buni, în loc să fie finalizate „într-un termen rezonabil“, critică adusă cel mai adesea statului român în procesele de la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.
Spre exemplu, dosarul celei mai mari înşelăciuni din România prin returnări ilegale de TVA se judecă la Tribunalul Dolj din 4 august 2006. În curând se vor împlini patru ani de când cauza a ajuns la judecători, dar nu s-a pronunţat vreo hotărâre. Este vorba despre dosarul în care cunoscutul om de afaceri craiovean Samir Sprânceană, împreună cu Adrian Berceanu, Roland Împuşcătoiu, Petrişor Crăciun, Ion Alin Popa, Florinel Buioca, Luminiţa Dobre, Decebal Guţă Iovănescu, Martha Luiza Popa, Ancuţa Madalon şi Angela Berceanu au fost acuzaţi de procurorii DIICOT pentru obţinerea unor restituiri ilegale de TVA de circa 66 de milioane de lei (peste 17 milioane de euro la acea vreme) de la DGFP Dolj. Dintre acuzaţiile aduse inculpaţilor nu lipsesc infracţiuni precum înşelăciunea cu consecinţe deosebit de grave, spălarea de bani, falsul, uzul de fals şi constituirea unui grup de crimă organizată.
În martie 2009, în urma unui control al CSM la Tribunalul Dolj, judecătorii s-au simţit cu musca pe căciulă şi au luat dosarul în pronunţare. Inspectorii CSM însă au plecat, iar judecătorii au repus dosarul pe rol, pentru ca, pe 27 mai 2009 – după 33 de termene – judecata să se suspende pentru că mai mulţi inculpaţi au considerat că există nişte prevederi în Codul Penal care sunt neconstituţionale. Aşa că dosarul a fost trimis la Curtea Constituţională şi nici până acum nu s-a mai întors.
44 de termene fără finalizare
Şi în dosarul privind restituirile ilegale de TVA care ar fi fost încasate de fraţii Mihăilescu se bate pasul pe loc. Cei 18 inculpaţi din acest dosar au fost trimişi în judecată de procurori în decembrie 2006 pentru faptul că, în calitate de asociaţi, acţionari, administratori ori salariaţi ai mai multor societăţi, ar fi iniţiat, desfăşurat şi determinat încheierea unor documente fictive care atestau achiziţionarea de utilaje pentru suma de aproximativ 600 de miliarde de lei, în baza cărora au solicitat şi obţinut rambursări şi compensări ilegale de TVA şi alte obligaţii fiscale în valoare de aproximativ 200 de miliarde de lei de la DGFP Dolj. După trei ani şi jumătate şi nu mai puţin de 44 de termene în acest dosar, cercetarea judecătorească n-a fost încă încheiată. Şi asta în condiţiile în care nici uneia dintre părţi nu i-a venit ideea să ridice vreo excepţie de neconstituţionalitate.
Achitaţi la tribunal
Au existat, ce-i drept, şi dosare soluţionate deja în primă instanţă, din categoria returnărilor ilegale de TVA. Bunăoară, soţii Ion şi Naziana Slotea şi contabila lor, Daciana Georgeta Brainaş, fuseseră trimişi în judecată de procurorii DIICOT Craiova în 2005, pentru un şir de restituiri ilegale de TVA ce totalizau peste 3,2 milioane de lei. Pe 17 iulie 2009, după un proces în care dosarul a trecut – fără succes – şi pe la Curtea Constituţională, Tribunalul Dolj i-a declarat nevinovaţi pe inculpaţi. Judecătorul a dispus mai întâi schimbarea încadrării juridice din înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave într-o infracţiune la Legea TVA-ului, apoi, în virtutea noii reglementări, a dispus achitarea celor trei. Parchetul a formulat însă apel, iar dosarul se află acum la Curtea de Apel Craiova.
Curtea Constituţională, ultima soluţie
La aceeaşi instanţă se judecă şi apelul din dosarul supranumit „TVA pentru ziarişti“. Cei cinci inculpaţi – Constantin Pătru, Orlando Berneanu, Mihail Gavrilă, Cristina Mladin şi Vergică Diaconu – sunt acuzaţi că, în perioada aprilie-august 2004, folosind documente fictive privind achiziţionarea unor utilaje tipografice în valoare de aproximativ 33 de miliarde de lei, ar fi solicitat şi obţinut de la DGFP Dolj, în numele SC MEDIA GROUP GAZETA SRL, o rambursare ilegală de TVA în sumă de 550.000 de lei. În martie 2009, după trei ani de judecată, Pătru şi Berneanu au fost condamnaţi în primă instanţă la câte cinci ani de închisoare, iar Gavrilă, Mladin şi Diaconu la câte patru ani.
Aflat la Curtea de Apel Craiova, dosarul este în prezent suspendat, fiind trimis la Curtea Constituţională pentru judecarea unei excepţii de neconstituţionalitate.
Tot la Curtea Constituţională se află acum un alt apel judecat tot la Curtea de Apel Craiova. Datând tot din 2006, dosarul întocmit pe numele omului de afaceri craiovean Constantin Dîlgoci şi a patru „locotenenţi“ ai săi, viza obţinerea unor returnări ilegale de TVA în cuantum de 660.000 de lei. La Tribunalul Dolj, tot în martie 2009, în urma unui proces soluţionat într-un termen „rezonabil“ de trei ani, acuzaţii au fost găsiţi vinovaţi şi condamnaţi la câte zece ani de puşcărie.
De trei ani, tot în apel
Cel mai amânat proces de pe rolul Curţii de Apel Craiova pare să fie tot unul de înşelăciune, care datează din 2005. Este vorba despre o fraudă de 550.000 de lei în dauna ING Bank, care ar fi fost săvârşită de un grup de persoane coordonate de Daniela Eugenia Ilie, consilier financiar al unităţii bancare. În primă instanţă, la Tribunalul Dolj, inculpaţii au fost condamnaţi în 2007 la pedepse de până la cinci ani de închisoare. De atunci, dosarul se află la Curtea de Apel Craiova şi încă nu sunt semne că s-ar apropia de finalizare.
Campion: Gabi Alunecosu’
Campion la durata unui proces este, deocamdată, ţeparul craiovean Gabriel Constantin, zis Gabi Alunecosu’. Acesta s-a ales cu o pedeapsă definitivă şi irevocabilă de şapte ani de puşcărie, în urma unui proces care a durat… opt ani.
