Casa Universitarilor din Craiova a găzduit ieri simpozionul „Comemorarea lui Eugeniu Carada“. Evenimentul organizat de Banca Naţională a României şi Universitatea din Craiova s-a bucurat de prezenţa unor personalităţi de seamă precum academicianul Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), profesor universitar doctor Marcel Drăcea, prorectorul Universităţii din Craiova, ÎPS dr. Irineu, Arhiepiscopul Craiovei şi Mitropolit al Olteniei, Cristian Păunescu, directorul BNR, prof. dr. Mihai Fifor, directorul Muzeului Olteniei din Craiova, Alexandru Manda, directorul general al Editurii Alma, alţi oameni de cultură şi cadre didactice.
În deschiderea lucrărilor, academicianul Mugur Isărescu a vorbit audienţei despre o latură mai puţin cunoscută a „unuia dintre cei mai puţin cunoscuţi dintre fondatorii României moderne, Eugeniu Carada“, cea de economist şi finanţist. „M-am apropiat de Eugeniu Carada simţindu-i prezenţa în fiecare colţ al Băncii Naţionale. De asemenea, m-am apropiat de el şi mai mult poate pentru că este oltean după mamă, ca şi mine“. Guvernatorul BNR a dezvăluit asistenţei unele dintre ideile economice ale lui Eugeniu Carada, atât de actuale în contextul economico-financiar al României de astăzi.
„Eugeniu Carada susţinea că sursa crizei financiare nu constă în lipsa rezervelor, ci a unor economii în bugetul cheltuielilor noastre. De asemenea, respingea ideea măririi impozitelor într-o astfel de situaţie economico-financiară, spunând: «Impozitele nu se schimbă, nici nu se măresc în perioadă de criză. Cheltuirea cu atenţie a banului public, aceasta este calea ieşirii din criză». Eugeniu Carada îmbrăţişa ideea conform căreia «deficitele se acoperă prin economisiri şi operaţiuni inteligente»“, a continuat Mugur Isărescu.
Despre Eugeniu Carada
Eugeniu Carada a studiat dreptul, literatura, economia şi finanţele la Paris, la Sorbona şi la Collège de France. La revenirea în ţară, a manifestat constant preocupări pentru presa unionistă, în coloanele periodicului Românul. Alături de C.A. Rosetti, Ion C. Brătianu şi alţi politicieni ai vremii, a pus bazele presei şi economiei româneşti. Împreună cu C.A. Rosetti, la venirea în ţară a noului domn, a elaborat textul noii Constituţii, pe care prinţul Carol I a depus jurământul de credinţă ca domnitor al României, o Constituţie, după cum mărturisea guvernatorul BNR, „care a fost făcută după Constituţia Belgiei, ca şi Legea Băncii Centrale“.
În postura de edil al Capitalei, s-a îngrijit de amplele lucrări care au vizat iluminatul public, introducerea gazului aerian, sistematizarea arterelor de circulaţie şi altele. A fost implicat în susţinerea armatei române la sudul Dunării în anii Războiului de Independenţă (1877-1878) prin asigurarea aprovizionării şi echipării combatanţilor. Pentru discretele, dar concludentele sale fapte i-a fost conferită ulterior medalia „Trecerea Dunării“.
A fost un om de acţiune, dar preocupat permanent de a rămâne în umbră, de a nu se lăsa pervertit de putere şi faimă.
L-am redescoperit, cu ocazia lucrărilor prezentate în simpozion, pe Eugeniu Carada în „Actualitatea unei personalităţi – simbol pentru modernizarea statului roman. 100 de ani de la moartea lui Eugeniu Carada“, lucrarea profesorului univ. dr. Dinică Ciobotea de la Facultatea de Ştiinţe Sociale a Universităţii din Craiova, în lucrarea profesorului dr. Mihai-Viorel Fifor, directorul Muzeului de Istorie din Craiova – „Oameni de seamă craioveni în Războiul de Independenţă: Eugeniu Carada“ sau în prelegeri precum: „Eugeniu Carada şi Banca Franţei“ (autor Cristian Păunescu, director al Băncii Naţională a României) sau „Eugeniu Carada – ctitor şi filantrop“ (autor Alexandru Manda, director al Editurii Alma, Craiova).
Evenimentul dedicat comemorării lui Eugeniu Carada s-a încheiat cu depunerea unor coroane de flori la mormântul acestuia din cimitirul Sineasca şi la statuia amplasată pe strada care-i poartă numele.
