24.5 C
Craiova
vineri, 29 martie, 2024
Știri de ultima orăActualitateAnghel, judecător controversat

Anghel, judecător controversat

Magistratul care a judecat procesul lui Ionuţ Dinu este Laurenţiu Anghel. Sentinţa sa de schimbare a încadrării juridice din omor în ucidere din culpă, urmată de pronunţarea unei pedepse cu suspendare pentru cel care a împuşcat-o în cap pe eleva Alexandra Iancu a generat vii controverse. Judecătorul Anghel, care activează la Tribunalul Dolj din noiembrie 2005, este însă obişnuit să stârnească discuţii prin hotărârile pe care le dă.

Dosar de amploare pentru „Prinţul Ţiganilor“

Una dintre cele mai răsunătoare sentinţe pe care-a dat-o în activitatea sa de judecător la tribunal este cea prin care l-a scăpat de puşcărie pe Leo de la Strehaia, zis „Prinţul Ţiganilor“, sponsorul de odinioară al vestiţilor manelişti Adi Minune şi Carmen Şerban.
Folosind informaţii de la SRI şi Garda Financiară, procurorii din Ploieşti au întocmit în 1999 un rechizitoriu ce putea concura cu scenariul unui film despre mafia italiană. Protagonistul acestui dosar, ce numără peste 10.000 de file, adunate în aproape 30 de volume, era Ion-Stelică Mihai, zis Leo de la Strehaia, iar dintre acuzaţii nu lipseau falsul şi uzul de fals, înşelăciunea, delapidarea şi evaziunea fiscală. Procurorii considerau că Leo a dat bugetului de stat o „gaură“ de peste 7,28 miliarde de lei la acea vreme, prin achiziţionarea de combustibili fără taxe şi accize, apoi revânzarea lor drept benzină Premium sau motorină, produse mult mai scumpe. Pe 22 aprilie 2004, instanţa supremă l-a găsit vinovat pe Leo, condamnându-l definitiv la patru ani de puşcărie.

Leo de la Strehaia, condamnat cu suspendare

După mai multe amânări medicale ale executării pedepsei, „Prinţul Ţiganilor“ a încercat o nouă stratagemă: calea extraordinară de atac a revizuirii. Şi a avut norocul ca dosarul să ajungă la judecătorul Laurenţiu Anghel de la Tribunalul Dolj, care, pe 8 noiembrie 2004, a dispus admiterea în principiu a cererii de revizuire, dar şi – ceea ce îşi dorea, de fapt, Leo de la Strehaia – „suspendarea (…) executării sentinţei penale (…) până la rejudecarea definitivă a cauzei“. Iar „Prinţul“ n-a intrat în puşcărie.
Mai mult decât atât, în mai 2006, acelaşi judecător l-a achitat pe Leo de înşelăciune, acuzaţia cea mai gravă, găsindu-l vinovat doar pentru alte capete de acuzare, pentru care i-a dat însă o pedeapsă de doi ani de închisoare, bineînţeles, cu suspendare. Şi pedeapsa aşa a rămas, pentru că procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Dolj au… uitat să facă recurs!

6,6 miliarde de lei – „o sumă relativ modică“ pentru judecător

Tot în 2006, judecătorul Anghel a avut altă decizie „cu cântec“. De această dată, în favoarea omului de afaceri doljean Constantin Dîlgoci. Pe 16 iunie 2006, magistratul a respins propunerea de arestare preventivă a lui Dîlgoci şi a „partenerilor“ săi la o restituire ilegală de TVA de 6,6 miliarde de lei vechi, pe motiv că această valoare, echivalentul la acea vreme a circa 2.000 de salarii minime nete pe economie, ar reprezenta „o sumă relativ modică“.
Motivând aceeaşi hotărâre, Anghel a arătat clar că, în opinia sa, returnarea ilegală de TVA nu constituie înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave (pedepsită de Codul Penal cu până la 20 de ani de puşcărie), ci doar o formă de evaziune fiscală, prevăzută de art. 8 din Legea nr. 241/2005 (pentru care sancţiunea este doar de la trei la zece ani de închisoare). Ulterior, judecătorul Anghel şi-a schimbat opinia, găsind pentru restituirile ilegale de TVA altă încadrare juridică, şi mai convenabilă pentru inculpaţi. Aşa s-a întâmplat în Dosarul „Slotea“.

Încadrare juridică schimbată pentru restituirea ilegală de TVA

Soţii Ion şi Naziana Slotea şi contabila lor, Daciana Georgeta Brainaş, fuseseră trimişi în judecată de procurorii DIICOT Craiova pentru un şir de restituiri ilegale de TVA, ce totalizează peste 3,2 milioane de lei. Din schema descâlcită de poliţişti şi de procurori nu lipseau nume celebre, precum Fulguţă, Tino Dumitraşcu (juristul fraţilor Mihăilescu) sau Ion Marin, patronul firmei vâlcene Rarora.
Pe 17 iulie 2009, după un proces de trei ani şi jumătate, magistratul i-a declarat nevinovaţi pe inculpaţi. Anghel a dispus mai întâi schimbarea încadrării juridice din înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave în fapta prevăzută de art. 36 din Legea nr. 345/2002 privind TVA, care prevede: „Determinarea, cu rea-credinţă, de către persoane impozabile a sumei taxei pe valoarea adăugată de rambursat şi obţinerea nelegală, în acest fel, a unor sume de bani de la organele fiscale constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la unu la şapte ani“. Apoi, în virtutea noii încadrări juridice, a dispus achitarea celor trei, în baza art. 10 lit. d din Codul de Procedură Penală, considerând că „faptei îi lipseşte unul dintre elementele constitutive ale infracţiunii“.

Eliberatorul doctoriţei

Tot Laurenţiu Anghel a scutit-o de arest şi pe doctoriţa Valentina Goga. Pe 2 noiembrie 2009, în momentul în care dosarul de luare de mită al doctoriţei a ajuns la Tribunalul Dolj, judecătorul a dispus eliberarea acesteia din arest preventiv, considerând că femeia poate fi judecată în stare de libertate.
 

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS

24 COMENTARII