După ce au arat o parte dintre rampele de gunoi „neconforme“, primarii din Dolj îi sfătuiesc pe oameni să-şi depoziteze resturile în curţi sau la „capul locului“ până la aplicarea proiectului de gestiune a deşeurilor. Între timp, alte mormane de deşeuri apar la marginea satului.
Doljul se laudă de ceva vreme cu un proiect de gestionare a deşeurilor finanţat european, estimat la 40 de milioane de euro, cum alte judeţe n-au: staţii de sortare şi compost, rampe în toate comunele, serviciu de transport specializat, depozitare în rampa ecologică de la Mofleni, ba chiar şi sisteme individuale de compost, pe care doljenii le pot utiliza în curte. Până la derularea acestuia însă, localităţile judeţului au ajuns cum alte judeţe nu sunt! Cele mai multe rampe de gunoi neconforme erau încă folosite aici la sfârşitul anului trecut, iar pe lângă acestea au apărut şi altele. Unele primării le-au mai camuflat, conform legii şi de frica amenzilor Gărzii de Mediu, dar nu au construit nimic şi nici nu au încercat soluţii în afara programului deocamdată virtual al gestionării deşeurilor, sfătuiţi să aştepte aplicarea acestuia. Cu mici excepţii. Astfel, ceea ce în vara trecută părea greu de crezut, la începutul noului an chiar se întâmplă: oamenii sunt înştiinţaţi oficial să-şi ţină gunoiul în gospodărie, să-l pună la fermentat, să-l folosească în diverse treburi, cum ar fi „focul la cazan“ ş.a.m.d.
„Am închis platformele pe care le aveam. Oamenii duc o parte din gunoi la câmp, la capul locului, cu căruţele sau cu remorcile şi îl împrăştie. Alţii îl fac compost şi îl ţin să-l folosească la grădini. Acum, mai sunt peturile alea şi alte ambalaje. Pe alea pot să le folosească la foc, la cazan. Şi gata! La ţară gunoiul are întrebuinţări“, povesteşte primarul din Bârca, Marin Popa. Care ne mai şcoleşte cu procesul obţinerii pământului hrănitor pentru plante, din coji de cartof, frunze şi alte resturi vegetale puse la fermentat.
„Stăm pe loc! Ce să facem cu gunoiul, unde să-l ducem? Oamenii şi-l ţin în curţi. Noi o s-o rezolvăm cumva, că suntem în Zona Metropolitană“, a spus primarul Marin Marcu, de la Breasta. „Am avut şedinţă. Le-am comunicat oamenilor să-l depoziteze în gospodării până la noi ordine. Am înţeles că vor veni nişte bani, pentru pubele“, a spus primarul Dumitru Diaconu, din Amărăştii de Sus.
„Am arat platformele, gata! Le-am spus oamenilor să-şi ţină gunoiul în gospodării, că anul ăsta vine masterplanul. Aşa ni s-a spus la Consiliul Judeţean“, a declarat Marin Cioc, primarul din Castranova.
„Le-am trimis oamenilor adrese să nu mai arunce gunoiul aiurea. Să-l depoziteze în curte, să ardă deşeurile, dar fără să deranjeze vecinii etc. Aşteptăm să facem contractele cu societăţile de profil, dar asta când se va aplica masterplanul. Am acoperit rampa aia veche, că noi avem utilaje. Mai încearcă unii să ducă gunoiul pe acolo, dar îi «ardem». Despre masterplan? E cam în umbră…“, a spus primarul Ilie Dumitru, din Coşoveni. Mulţi edili ne-au dat aceleaşi explicaţii, alţii ne-au spus că sunt chemaţi la Consiliul Judeţean Dolj pentru discuţii în vederea menţinerii curăţeniei până la demararea masterplanului etc.
Închise, dar… deschise
Gropile de gunoi ale Doljului, care nu sunt construite şi gestionate după normele europene, trebuia închise încă din vara anului trecut. Numai că închiderea unei rampe, în sensul tehnic, înseamnă altceva decât tasarea, aratul sau acoperitul cu două remorci de pământ. Închiderea înseamnă, potrivit legii, servicii specializate pe mulţi bani în urma cărora rampa se transformă în veritabilă zonă verde. Mulţi primari doljeni au îngrădit locurile în care fiinţau gropile şi au încercat să acopere mizeria. Asta nu a rezolvat nimic. Sătenii au găsit repede alte locuri în care să arunce reziduurile. La Podari, de pildă, gunoiul din vechea rampă a fost împins până la marginea albiei unui pârâu, care se scurge în Jiu. E drept, zona e închisă, însă la câteva sute de metri marginea altui drum se pierde sub muntele de gunoi. Iar astfel de situaţii se regăsesc în mai toate comunele Doljului, unde, acum, în loc de două-trei puncte de poluare, se regăsesc cinci-şase.
Termen necunoscut
Debandada a început anul trecut odată cu împlinirea termenului de închidere a gropilor de gunoi neecologice. În Dolj, este însă o situaţie specială, întrucât majoritatea primarilor au acceptat să intre în Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară pentru Gestiunea Deşeurilor Ecodolj. Beneficiară a masterplanului de gestiune a deşeurilor, administraţia doljeană poate accesa proiectele din masterplan numai prin Ecodolj. Implicit, primarii parteneri sunt condiţionaţi în orice acţiune care vizează salubrizarea de Ecodolj.
Aşa se face că, după ce au cosmetizat gropile, edilii au salubrizat localităţile prin inacţiune, aşteptând masterplanul. Preşedintele consiliului judeţean, Ion Prioteasa, spune că este foarte posibil ca într-o lună să semneze contractul pentru aplicarea proiectelor, adică să poată demara procedurile de atribuire a lucrărilor pe sectoarele specifice. Totuşi, implementarea masterplanului va dura câţiva ani. Prioteasa a precizat că aproape cinci milioane de euro sunt prevăzute numai pentru astuparea rampelor de gunoi neecologice.
„Nici una dintre acestea nu sunt închise“, a spus preşedintele CJ despre rampele pe care primarii le-au ascuns sub pământ. Doljul va beneficia din acest masterplan de mai multe staţii de sortare şi compost ale deşeurilor, dintre care două – una de compost şi una de sortare, în valoare totală de 11 milioane de euro – ar trebui construite la Craiova. Judeţul urmează să fie împărţit în şase zone de colectare şi compost a deşeurilor, în jurul staţiilor. Tot în masterplan mai este inclusă achiziţionarea mai multor autocompactoare, construirea rampelor comunale de depozitare temporară, dar şi a unor aparate de compost de gospodărie, a mai arătat Ion Prioteasa. Serviciul public judeţean de colectare şi transport trebuie scos la licitaţie. Potrivit preşedintelui CJ, primarii ar dori să existe mai mulţi operatori, pentru fiecare zonă câte unul, pentru că aşa ar merge mai repede treaba. Prioteasa a mai afirmat că discuţiile cu primarii şi cu consultanţii de masterplan vor continua pentru alegerea celor mai bune soluţii.
