În lumea civilizată, unul dintre câştigurile politicilor sociale din ultimele decenii este că a fi bătrân nu mai e sinonim cu a fi sărac, a depinde de sprijinul copiilor sau a rămâne pe drumuri. Noua lege a pensiilor îi face pe craioveni să creadă că de la muncă vor ajunge direct la cimitir.
Guvernul intenţionează să îşi asume în parlament noua lege a pensiilor unitare, care prevede creşterea vârstei de pensionare a femeilor de la 60 la 65 de ani, la fel ca la bărbaţi. Potrivit propunerii de act normativ, pensionările anticipate vor fi mai dificile decât până acum, în sensul că nu vor mai fi permise decât cu maximum cinci ani mai devreme de vârsta standard de pensionare. Românii nu se mai pot pensiona anticipat decât după ce au împlinit 60 de ani. În plus, vor dispărea pensiile speciale. De departe, femeile sunt dezavantajate de acest proiect de lege, pentru că le creşte vârsta de pensionare. Potrivit Direcţiei Judeţene de Statistică Dolj, la începutul anului, din totalul populaţiei ocupate de 276.300 de persoane, 126.400 erau femei. De asemenea, dintre cei 138.000 de salariaţi cu contract individual de muncă, 58.500 sunt femei şi 79.500 – bărbaţi. Dintre persoanele angajate cu forme legale, cele mai multe femei lucrează în industrie (17.700 de persoane), în comerţ (9.600 de persoane), în învăţământ (9.000 de persoane), în sănătate (8.500) şi în administraţie (3.200). Restul până la 58.500 de femei lucrează în alte domenii.
„Interesul lor e să nu mai apucăm pensia“
Un sondaj realizat de GdS printre craioveni (în special femei) arată că doamnele nu agreează creşterea vârstei de pensionare, pe motiv că nu vor rezista până la 65 de ani la serviciu şi că ele, oricum, muncesc mai mult decât bărbaţii, pentru că se ocupă şi de gospodărie, şi de creşterea copiilor.
Ileana Chirea, de 59 de ani, sudor electric: „Nu, nu, nu.! Pentru că femeile nu rezistă atât. Ele muncesc mai mult decât bărbaţii. Răspunderea e pe capul lor. Femeile muncesc de două ori mai mult. Nu mai apuci nici o pensie, te duci direct la cimitir. Am muncit atât de mult încât acum mă dor oasele. Şi la lucru, şi acasă. Mă culcam noaptea la două. Că soţul meu venea, mânca, se schimba în pijama şi lua telecomanda. Şi-acum la fel muncesc, că vin nepoţii, nepoatele. Cică stau acasă şi am mai mult timp“.
Anonimă: „Pensionare la 65 de ani? Ne ia cu dricul de la serviciu!“.
Miruna Cristina Nedelcu, de 51 de ani, consilier juridic: „Suntem în Uniune, dar ar trebui să ţinem cont, înainte să ado-ptăm normele europene, şi de activităţile pe care le desfăşoară o femeie acasă, pentru că munceşte foarte mult. Oricum, cred că în ritmul acesta nu vom mai apuca vârsta pensionării“.
Adelina Bivolaru, de 52 de ani, muncitoare: „Nu e corect deloc. Unii muncesc o viaţă, s-au angajat de la 17 ani. Eu, la 52 de ani, am 35 de ani vechime. Trebuie să se ţină cont şi de vechime, nu numai de vârstă, că unul care s-a angajat la 30 de ani nu e corect să aibă aceeaşi pensie ca altul care lucrează de la 17. Cred că interesul lor e să nu mai apucăm 65 de ani. Cum e viaţa asta şi la stresul în care trăim…“.
Adriana Rădulescu, de 28 de ani, şomeră: „Nu e o idee bună. Nu cred că rezistăm până la pensie“.
Nicoliţa Bălăşanu, de 52 de ani, tehniciană: „Eu am 52 de ani şi deja îmi fac probleme. Cine m-ar mai angaja pe mine după 50? Eu zic că la 55-57 de ani este bine să te retragi, să mai ai timp să creşti un nepot. Acum mă văd bunică“.
Floridor Stănescu, de 55 de ani, electrician: „Nici un patron nu te ţine la serviciu până la 65 de ani. Iar afară nu ai nici o şansă să te mai angajeze cineva. Deci, totul e vrăjeală şi în nici un caz în favoarea omului de rând. Eu aş propune guvernului majorarea vârstei de pensionare la 80 de ani, iar cel care moare înainte să plătească penalizări către stat, evident prin urmaşi. Ar fi o importantă sumă de venituri pentru buget, o bună parte putând fi folosită la modernizarea cimitirelor. Cei care vor veni la serviciu în cărucior şi cu perfuzii în venă să beneficieze, contra cost, de asistenţă medicală şi duhovnicească. Aşa s-ar crea şi locuri de muncă pentru însoţitori“.
Constantin Dincă, de 43 de ani, inginer: „E o idee bună. Să fie egalitate“.
Felicia Oprea, de 37 de ani, secretară: „Păi, mai trăim noi până la 65? Sunt nebuni! Mama mea are 59 de ani şi e atât de bolnavă că abia se mai târăşte. Bărbaţii vin acasă şi stau. Noi, femeile, muncim mai mult decât ei. Dar, probabil, ideea e să nu mai apucăm vârsta şi pensia“.
Anonimă: „În România, nu o să existe niciodată egalitate între femei şi bărbaţi. Atunci când femeia va putea merge la muncă şi din salariul ei, îşi permite să plătească o menajeră, va putea să se pensioneze şi la 65 de ani. Dar câtă vreme trebuie să muncim pe rupte ca să ne păstrăm un loc de muncă, ajungem acasă şi o luăm de la capăt, spălat, gătit, călcat, curăţenie, plus educaţia copiilor, nu cred că mai apucăm pensia. Poate asta se şi doreşte“.
Mariana Ivan, de 42 de ani, impresariat: „Eu n-am o părere bună despre asta, pentru că n-apucăm să trăim nici 50 de ani. Suntem deja casaţi“.
Georgeta Stan, de 53 de ani, profesoară: „Femeia este mai muncită, are mai multe responsabilităţi. După atâţia ani de muncă, îmi doresc să mă trezesc şi eu la ce oră vreau şi să-mi fac programul cum doresc. Şi pensionarea nu înseamnă să nu mai faci nimic. Am nepoţei de crescut. Acum, sunt destule posibilităţi să te simţi util fără să blochezi nişte posturi până te uită Dumnezeu şi să laşi loc celor tineri. Şi, oricum, am contribuit destul încât să ne primim banii înapoi“.
Mihaela Ciobanu şi Mihaela Pasă, de 19 ani, studente: „E prea târziu, trebuie să mai apuci să te bucuri. Şi, pe de altă parte, împingând vârsta de pensionare, noi, cei tineri, nu mai avem unde să ne angajăm, pentru că locurile de muncă sunt deja ocupate. Şi-aşa sunt probleme, dar dacă se va munci până la 65 de ani?“.
Pensionarea, cum e la alţii
În Italia, Comisia Euro-peană a stabilit că sistemul public de pensii tratează sexele diferit, acuzând ţara de discriminare. Vârsta pentru retragerea din activitate este stabilită la 60 de ani pentru femei şi 65 pentru bărbaţi, urmând ca, până în 2018, diferenţele să dispară. Din 2015, vârsta de pensionare va fi revizuită în funcţie de speranţa de viaţă.
În Polonia, piaţa forţei de muncă cunoaşte o descreştere în ceea ce priveşte veniturile, rata naşterilor se află în declin, iar grupul celor aflaţi la vârsta pensionării se extinde. Ministrul muncii a anunţat în această vară că persoanele aflate la 40 de ani vor munci mai mulţi ani. Reglementările actuale stabilesc că vârsta de pensionare pentru femeile poloneze variază între 60 şi 65 de ani.
În Ungaria, la sfârşitul acestei primăveri, parlamentul a decis ca vârsta de pensionare să fie mai mare cu şase luni în fiecare an, începând cu 2012, primii afectaţi fiind cei născuţi în 1952.
Uniunea Europeană a avertizat Grecia că în următorii ani se va confrunta cu probleme serioase din cauza îmbătrânirii populaţiei, ţara având una dintre cele mai scăzute rate ale natalităţii de pe Bătrânul Continent. Vârsta de pensionare este de 60 de ani pentru femei şi 65 pentru bărbaţi, fapt amendat, ca şi în cazul Italiei, de Curtea Europeană de Justiţie. În Chile, vârsta de pensionare este aceeaşi.
În Canada, este considerată o încălcare a drepturilor omului şi cetăţeanului să forţezi un angajat să se retragă pe motiv de vârstă. Regulile, însă, diferă de la provincie la provincie.
Un sondaj realizat de Herald Tribune la sfârşitul lui 2008 evidenţia că tendinţa italienilor şi francezilor este să se pensioneze la 50 de ani, în timp ce în Statele Unite, tendinţa era spre 65 de ani.
