Statul român îşi bate joc de copii şi bolnavi, dar îi tratează regeşte pe criminali, violatori şi evazioniştii din închisori. În timp ce puşcăriaşii se înfruptă cu bucate alese, bolnavii fac foamea prin spitale, iar copiii primesc mâncare din banii daţi de părinţi grădiniţei. Statul nu acordă un leu pentru hrana micuţilor.
Alocaţia de hrană pentru bolnavii internaţi în spitale variază în funcţie de regimul alimentar în limitele unui tarif maximal stabilit în 2008 prin hotărâre de guvern. În timp ce pentru un bolnav cu regim normal de internare se alocă 7 lei pe zi, bolnavii de TBC şi HIV/SIDA pot să primească hrană de 13 lei, cei de hepatită şi neoplazicii – 11,5 lei, diabeticii – 12 lei, arşii – 11,5 lei, lăuzele – 8 lei, leproşii – 9 lei, bolnavii psihic – 10 lei, iar bolnavii internaţi în staţionare de zi (hemodializă) – 5,1 lei. Ceea ce foarte puţini ştiu este că şi persoanele care însoţesc bolnavii internaţi au dreptul la hrană. Pentru aceste persoane, cum ar fi părinţii copiilor internaţi la pediatrie, spitalele trebuie să aloce maximum 5,7 lei. Pentru copiii internaţi, tarifele pentru hrană se încadrează în una din categoriile: 6 lei pentru un nou-născut prematur alimentat artificial, 1,8 lei pentru un nou-născut prematur alimentat natural, 6 lei pentru copiii între 0-3 ani, 7,8 lei pentru copiii între 3-16 ani, 11 lei pentru bolnavii de HIV/SIDA, 13,6 lei pentru bolnavii de hepatită şi neoplazici şi 14,5 lei pentru diabetici.
Carne de trei ori pe săptămână
Trebuie spus totuşi că foarte puţine spitale îşi permit financiar să aloce nivelul maxim prevăzut în hotărârea de guvern. Spitalul de Urgenţă Craiova, de exemplu, alocă în prezent, potrivit managerului Cristina Calangiu, între 80 şi 90% din această valoare. „Avem alocaţi 200.000 de lei lunar pentru alimente. Nu sunt suficienţi, dar sunt mai mulţi decât înainte. Acum le putem asigura bolnavilor un meniu mai bun, cu carne de trei ori pe săptămână“, a declarat Cristina Calangiu.
Este o adevărată realizare, având în vedere că până de curând mâncarea spitalului era bună de îndopat numeroşii maidanezi pripăşiţi prin curtea unităţii sanitare. Pacienţii se plângeau că supa nu are nici un gust. Bucătarul nu-i mai scotea pe bieţii bolnavi din mâncare de cartofi sau pilaf de orez. Cât despre carne, devenise un fel de caviar pe care pacienţii îl primeau doar de Paşte şi de Anul Nou, şi atunci în porţii mici, ca să nu compromită dieta vegetariană de austeritate, impusă de lipsa fondurilor.
Există şi bolnavi cârcotaşi
În ciuda progreselor făcute de spital, unii bolnavi sunt de-a dreptul cârcotaşi. Nea Petrică de la Râmnicu Vâlcea, un bărbat de 70 de ani bătut pentru a patra oară de nepoţi, „se lăuda“ că este un bun cunoscător al mediului spitalicesc. În calitate de pacient pe la mai multe spitale din ţară, pe unde a ajuns prin „grija“ nepoţilor, susţine că nu a mâncat nicăieri mai prost ca la Spitalul de Urgenţă Craiova: „O felie de pâine dimineaţa cu o cană de apă colorată maroniu şi fără nici un gust sau aromă era la micul dejun. La prânz primeam o ciorbă lungă de legume fără nici un gust, iar seara nu ne mai scoteau din orez sau paste fierte în apă chioară“. În ultima zi de stat la spital, nea Petrică a revenit la sentimente mai bune, descoperind în farfuria cu paste şi bulion şi o bucată consistentă din spinarea nedezosată a unui pui.
Copiii din grădiniţe nu primesc nimic pentru hrană
Dacă deţinuţii sau bolnavii din spitale primesc un plafon zilnic de hrană din partea statului, preşcolarii din grădiniţe nu primesc nici măcar un leu din partea bugetelor locale sau a guvernului. Cele trei mese zilnice pe care un copil le primeşte într-o grădiniţă sunt asigurate din contribuţia părinţilor. „La fiecare început de an şcolar, comitetul de părinţi împreună cu conducerea căminelor sau a grădiniţelor cu program prelungit decid un plafon lunar pe care părinţii să îl asigure pentru hrana copiilor. Suma alocată de părinţi pentru hrană poate varia în funcţie de fiecare unitate preşcolară şi în funcţie de decizia şi posibilităţile părinţilor. În prezent, avem 19.950 de copii în învăţământul preşcolar doljean“, a precizat Georgică Bercea-Florea, inspector general adjunct al Inspectoratului Şcolar Judeţean (ISJ) Dolj.
Din banii părinţilor, reprezentanţii grădiniţelor încearcă să asigure copiilor trei mese pe zi
Şi cum părinţii majorităţii copiilor nu sunt oameni cu venituri extraordinare, suma aproximativă alocată de aceştia pentru hrana micuţilor nu depăşeşte, în judeţul Dolj, şapte lei pe zi. Din luna martie însă, de când efectele crizei au început să fie resimţite, reprezentanţii unităţilor preşcolare încearcă să se încadreze în aceşti bani, făcând eforturi, pe cât posibil, să asigure o masă de prânz copilaşilor, bogată în vitamine şi în proteine. În plină criză financiară, alimentul de bază al copiilor din grădiniţe a rămas cartoful. Unităţile preşcolare cu un număr mare de copii se descurcă mai bine, dispunând de fonduri consistente pentru hrană, însă situaţia este critică la unităţile cu puţini copii. Din şapte lei alocaţi pentru masa zilnică a unui copil, reprezentanţii grădiniţelor trebuie să asigure micul dejun, prânzul şi gustarea de la ora 16.00. Şi cum este vorba de hrana unui copil, aceasta trebuie, pe cât posibil, să fie preparată din produse naturale, să fie astfel evitate conservele, dar şi grăsimile. Există chiar şi o listă de preparate interzise, cum ar fi: brânza topită, bogată în grăsimi, produsele conservate, produsele de patiserie, margarina etc. „Dimineţa le oferim ceai cu lămâie sau lapte, şuncă presată, caşcaval sau brânză. La prânz, supă de fidea, supă cu găluşti sau ciorbă ţărănească, iar ca felul doi baza mâncărurilor pe care le preparăm este cartoful, care a rămas, din fericire, accesibil la preţ. Evităm grăsimile şi oferim copiilor doar carne de pasăre. Când sunt bani, le dăm micuţilor şi câte ceva dulce ca desert“, a menţionat Adriana Amza, directoarea Grădiniţei nr. 24. Având în vedere că Grădiniţa nr. 24 are aproximativ 200 de preşcolari, administratorii unităţii reuşesc să le ofere micuţilor, măcar o dată la două săptămâni, şi o ciorbă de perişoare, sos cu chifteluţe, ficăţei etc. Meniul pentru 1 Iunie, de exemplu, în această unitate preşcolară a fost format din: la mic dejun – ceai de plante şi pâine cu caşcaval, un prânz cu supă de pasăre cu fidea şi rizotto cu pulpe la cuptor şi castraveciori muraţi. La gustarea de la ora 16.00, copiii au primit chiar şi câte o banană…
Meniuri de puşcărie: ieftine şi săţioase
Înainte de prânz, bucătăria PMS Craiova mirosea mai mult decât ademenitor. Pe plitele imense, cazane de inox fierbeau la foc molcom, în vreme ce personalul bucătar nu mai prididea cu tocatul, porţionatul, spălatul şi condimentatul. Se gătea ciorbă ardelenească şi iahnie de fasole, pentru prânz, precum şi ghiveci de legume cu carne de porc, pentru masa de seară – toate la regimurile normale. Alături, în recipiente mai mici, se pregăteau cu minuţiozitate meniurile speciale, în care sunt incluşi diabeticii, care beneficiază şi de gustări la orele 10.00 şi 18.00, precum şi adepţii altor culte religioase: musaca din carne de pui, cartofi gratinaţi cu brânză, piure de cartofi cu chiftele şi omletă cu mămăligă. E lesne de înţeles, deci, că în Penitenciarul de Maximă Siguranţă Craiova nu se mănâncă prost deloc. Trei mese zdravene pe zi, fiecare dotată cu caloriile necesare, asigură hrana şi celor mai pretenţioşi deţinuţi. În plus, cei care suferă de o problemă de sănătate sau sunt de o religie diferită, care le impune o alimentaţie strictă, beneficiază de meniuri speciale.
„Hrănirea persoanelor private de libertate se realizează în conformitate cu normativele stabilite printr-un ordin al ministrului justiţiei, astfel încât să se asigure normele calorice necesare protejării sănătăţii acestora“, a declarat Daniel Barbu, purtător de cuvânt al unităţii.
În spatele gratiilor, meniurile sunt stabilite anticipat pentru o perioadă de zece zile de către conducerea penitenciarului, respectându-se normele calorice şi diversitatea meniurilor, ne asigură purtătorul de cuvânt. Pentru a nu exista dubii în privinţa calităţii, în fiecare zi, înainte de servirea hranei, aceasta este degustată de o comisie formată din reprezentanţi ai conducerii penitenciarului şi persoane private de libertate – acestea din urmă fiind nominalizate pe o perioadă de două săptămâni.
„Costurile unui meniu zilnic al unei persoane private de libertate variază între 3,35 lei şi 4,64 lei. Produsele necesare preparării hranei sunt luate prin proceduri de achiziţie publică, în conformitate cu legea. Prepararea hranei se face în spaţii special destinate şi utilate din interiorul penitenciarului, sub îndrumarea personalului specializat şi cu ajutorul unor grupe de persoane private de libertate“, a ţinut să mai precizeze Daniel Barbu, purtătorul de cuvânt al PMS Craiova.
La azil, bătrânii mănâncă de 12 lei pe zi
Bătrânii de la azil nu o duc nici ei mai prost. Luăm o zi la întâmplare: miercuri, de pildă. Pe strada Tabaci, în spatele Spitalului de Urgenţă, acolo unde şi-au găsit cămin în jur de 350 de bătrâni rămaşi fără casă ori familie, într-o zi obişnuită se mănâncă pe săturate. La micul dejun au avut ceai sau lapte, la alegere, trigoane cu brânză, miere, unt, brânză topită. Gustarea de la ora 10.00 a constat în mezeluri, urdă şi roşii. La dejun li s-a servit: ciorbă de peşte ori supă cremă de legume, peşte prăjit cu sos marinat sau peşte rasol cu orez sârbesc, chec cu cacao, portocale sau napolitane. Un iaurt la ora 16.00 a precedat cina: ceai, mămăliguţă cu urdă şi smântână, cârnaţi proaspeţi sau piept de pui la tavă. Mai verificăm o zi din foile semnate şi ştampilate de conducerea unităţii. Vârstnicii rămaşi în grija statului au servit şi acum trei zile masa poate mai bine decât în familiile care i-au abandonat. Dimineaţa: lapte, miere, corn; ora 10.00: caşcaval pane, urdă, castraveţi acri; prânz: ciorbă din tacâm de pui cu legume sau ciorbă de dovlecei cu smântână (în funcţie de afecţiunile suferite); varză cu pulpe de pui sau pulpe de pui cu fasole verde; portocale sau plăcintă cu brânză; ora 16.00: ceai din diverse plante; cina: ceai, salată orientală cu mezeluri sau cartofi sote cu piept de pui.
Aşa cum scrie la hârtie, bătrânii de la azil o duc regeşte. Şi nici nu costă mult mâncarea destinată lor.
„Alocaţia de hrană este de 12 lei pe zi“, a declarat Mihaela Deaconeci, directoarea Serviciului Public de Asistenţă Medico-Socială Craiova. „Cheltuielile de harnă sunt acoperite parţial de contribuţia lunară a pensionarilor – variabilă, în funcţie de veniturile fiecăruia -, diferenţa fiind completată de consiliul local. Hrana pentru persoanele vârstnice aflate la noi se pregăteşte în funcţie de zece tipuri de regim: diabet, renal, hepatic, diabet cu complicaţii renale, diabet cu complicaţii hepatice, gastric, cardiac şi comun. Fiecare pacient are indicaţiile medicului curant, în funcţie de patologie şi de număr de calorii, personalul de la bucătărie respectând cu stricteţe aceste recomandări“, a mai spus Mihaela Deaconeci.
