Administraţiile locale din Olt au întocmit proiecte declarate eligibile în valoare de aproximativ 40 de milioane de euro, fapt care clasează judeţul pe locul doi la nivel naţional în privinţa atragerii fondurilor europene.
Preşedintele CJ Olt, Paul Stănescu, a explicat că luna trecută au fost declarate eligibile şapte proiecte de dezvoltare rurală, depuse de localităţile Grădinile, Bobiceşti, Oboga, Strejeşti, Vâlcele, Osica de Sus, Baldovineşti şi Găvăneşti, ultimele două având un singur proiect comun.
Valoarea fiecărui proiect este între 2,5 şi trei milioane de euro, bani din care se vor realiza drumuri, canalizări, grădiniţe, centre de îngrijire a bătrânilor. Stănescu susţine că proiectele vor primi finanţare în această vară, când vor fi semnate şi contractele, şi crede că până la sfârşitul anului va începe şi execuţia lucrărilor.
Toate aceste proiecte au fost depuse la sfârşitul anului 2008, în cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR), Măsura 322. Tot atunci, au mai fost depuse alte 24 de proiecte de acelaşi gen, dar acestea nu au fost declarate eligibile. Pe acelaşi program şi tot pe Măsura 322, care priveşte renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economia şi populaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale, au fost aprobate şi au primit deja finanţare la începutul anului două proiecte în localităţile Spineni şi Dobreţu.
Valoarea proiectului de la Spineni depăşeşte 2,5 milioane de euro, iar banii se vor folosi pentru realizarea de reţele publice de apă şi de canalizare în satele Cuza Vodă, Davideşti şi Profa.
La Dobreţu, valoarea finanţării din fonduri europene depăşeşte două milioane de euro, bani din care se va realiza canalizare în satul Dobreţu şi se vor asfalta cinci kilometri din drumul comunal 6 Dobreţu, pe tronsonul Ioneşti-Nătărăi.
Probleme în absorbţia fondurilor europene
Specialiştii CJ Olt pe probleme de absorbţie a fondurilor europene au remarcat că la nivelul consiliilor locale sunt dificultăţi cu întocmirea de proiecte eligibile, printre motive fiind lipsa personalului specializat şi procedurile prea complicate pentru a fi înţelese de nespecialişti. Angajaţii consiliilor locale nu înţeleg exact ghidurile de finanţare şi derularea procesului de implementare a unui proiect, fapt ce reduce şansele de aprobare a acestuia.
Alt motiv pentru care, deşi judeţul Olt a depus zeci de proiecte, acestea nu au fost declarate eligibile, este reprezentat de evaluarea subiectivă la nivelul Regiunii Sud-Vest Oltenia, reprezentanţii CJ Olt susţinând că punctajele acordate unor proiecte nu reflectă calitatea documentaţiei. Nu sunt surse financiare pentru pregătirea corespunzătoare a proiectelor, iar perioadele cuprinse între momentul depunerii unei cereri de finanţare şi cel al semnării contractului sunt prea mari, depăşind uneori 12 luni. Prea mari sunt şi termenele pentru achiziţiile publice, care pot fi blocate de contestaţii, fapt ce determină depăşirea termenelor de implementare a proiectelor, ducând la pierderea finanţării. Primul judeţ din ţară în privinţa accesării fondurilor europene este Suceava.
