Guvernul vrea să elimine 179 de taxe parafiscale mai ales din mediu, comunicaţii, transporturi, activităţi nucleare. Prin mutarea se taie din veniturile agenţiilor autofinanţate unde înfloresc salariile mari şi maşinile scumpe.Întreprinzătorii susţin însă că guvernanţii iau aceste măsuri doar pentru a-şi creşte ei veniturile.
Supărat pe veniturile mari, maşinile scumpe şi investiţiile masive din agenţiile guvernamentale, premierul Emil Boc se apucă să secere mulţimea de taxe parafiscale. Până acum, şefii acestor instituţii replicau la acuzele privind salariile enorme, dotările de lux şi investiţiile mari în sedii, spunând că ei se autofinanţează şi că nu iau bani de la bugetul de stat. Această „autofinanţare“ se traducea însă în nenumărate drumuri pentru contribuabili, timp pierdut şi, bineînţeles, bani, în unele cazuri cheltuielile cu plata unei asemenea taxe depăşind chiar cuantumul acesteia. Mai mult, aceşti bani, risipiţi cu uşurinţă, sunt practic „luaţi de la gura“ bugetului de stat, aflat în acest moment în mare suferinţă.
Exact acest lucru a atras atenţia premierului şi, mai ales, a ministrului finanţelor, Gheorghe Pogea, care, prin introducerea unor noi impozite şi reducerea taxelor de la agenţiile guvernamentale, mută banii contribuabililor dintr-o parte în alta, adică din vistieria agenţiilor în cea a guvernului. Astfel, potrivit unui document guvernamental, se pare că executivul vrea să reducă, să elimine sau să comaseze cele 179 de taxe parafiscale. În plus, majoritatea taxelor luate în vizor de guvern sunt percepute în domeniul mediului, la care se adaugă taxe de autorizare pentru activităţi nucleare, comunicaţii, transporturi. „Din totalul celor 179 de sume cu caracter nefiscal percepute firmelor, 99 sunt taxe şi tarife de autorizare. În această categorie intră cele din domeniul mediului ce revin Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului (25 de taxe şi tarife), din domeniul activităţilor nucleare (15), pentru autorizarea şi avizarea operaţiunilor privind regimul armelor şi muniţiilor (8), de autorizare la Inspecţia de stat pentru controlul cazanelor, recipientelor sub presiune şi instalaţiilor de ridicat (12)“, potrivit documentului.
În plus, potrivit sursei citate, vor mai fi eliminate şi taxe de autorizare şi reautorizare în domeniul sănătăţii (5), de autorizare în domeniul energiei şi gazelor (5), de autorizare din domeniul gospodăririi apelor (4), de autorizare în domeniul agriculturii şi dezvoltării rurale (4), de atestare, verificare şi avizare din domeniul metrologiei (3). Totodată, în domeniul mediului mai sunt percepute 30 de taxe, pentru analize mediu cu aparatură (7), pentru lucrări şi servicii prestate (6), contribuţii de gospodărire a resurselor de apă (6), tarife pentru servicii în domeniul meteorologiei (6), pentru căutarea informaţiilor privind mediul (2), precum şi un tarif pentru emiterea acordului de import-export.
Patronatele nu cred în „fapta bună“ a executivului
Deşi ministrul de finanţe, Gheorghe Pogea, a promis „surprize plăcute“ mediului de afaceri, reprezentanţii patronatelor se arată sceptici în ce ceea priveşte reducerea taxelor şi impozitelor aplicate întreprinderilor. Pogea anunţa marţi că va anula 36 de taxe şi tarife parafiscale şi va comasa 143 de taxe parafiscale. Întreprinzătorii au declarat că executivul vrea să reducă parafiscalitatea, dar asta doar pentru a putea atrage mai mulţi bani la bugetul statului şi a lăsa agenţiilor şi ministerelor mai puţin sau chiar deloc. În plus, aceştia susţin că agenţii economici nu vor simţi absolut deloc restrângerea numărului de taxe pentru că vor fi reduse doar taxele care aduceau costuri prea mari guvernanţilor. „Toate aceste declaraţii şi documente ale guvernului sunt nişte petarde, nişte fumigene aruncate în faţa românilor pentru a le înceţoşa vederea şi a nu vedea, într-adevăr, intenţia lor. Guvernanţii nu vor reduce taxele contribuabililor, ci pe acelea care îi loveau direct pe ei, taxele care aduceau nişte costuri în plus pentru ei şi din care nu încasau mai nimic. Sunt acele taxe a căror administrare costa mai mult decât suma încasată din aceste biruri“, a declarat, pentru Curierul Naţional, Florin Pârvu, vicepreşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR). În plus, acesta a spus că pentru agentul economic nu va fi redusă nici o taxă şi că el nu va simţi în nici un fel măsura luată de guvern. „Pentru el vor fi tot atâtea taxe de plătit şi îşi va pierde tot atât timp pe la ghişee“, a explicat Pârvu.
De aceeaşi părere este şi preşedintele FNSIA, care a spus că el nu mai are deloc încredere în guvernanţi şi că aceştia iau măsuri doar pentru binele lor, nu şi pentru interesul contribuabilului. „Am ajuns să aştept cu nerăbdare să văd ce altceva vrea să mai facă guvernul. Acestea nu sunt altceva decât nişte declaraţii populiste. După ce au introdus impozitul forfetar, vin acum şi ne spun că ne reduc taxele doar pentru a ne scoate ochii. Am ajuns să cred că aceşti oameni pe care noi i-am ales ca să ne fie mai bine nu se gândesc decât la ei şi la interesele lor. Pe noi, contribuabilii, românii de rând, nici nu ne bagă în seamă“, a declarat Dragoş Frumosu, preşedintele Federaţiei Naţionale a Sindicatelor din Industria Alimentară (FNSIA).
Guvernul face tot ce-i trece prin cap
Mai mult decât atât, întreprinzătorii au mai spus că „toţi am ajuns să ne uităm la guvern cum ia măsuri de capul lui, să facă doar ce crede el că e mai bine, pentru el, bineînţeles, iar pe noi, patronii, care contribuim cel mai mult la PIB-ul ţării, nici să nu ne bage în seamă“. „Eu mă aştept ca guvernul să modifice «cum vrea muşchii lui» Codul Fiscal. Habar n-am cu cine s-a consultat când a decis şi impozitul forfetar, şi aceste restrângeri de taxe, pentru că pe noi, sindicatele şi patronatele, ne-a omis. Dialogul social în România nu există decât între guvern şi guvern, atât“, a afirmat, pentru Curierul Naţional, Dragoş Frumosu.
În plus, Florin Pârvu, vicepreşedintele CNIPMMR, a menţionat că „guvernanţii vin acum să ne scoată ochii că au redus şi ei taxele, după ce ne-au pus un impozit forfetar care ne zboară de pe piaţa românească“. Acesta susţine că, prin această măsură, de a reduce taxele percepute de unele agenţii, „guvernul vrea să aducă mai mulţi bani la buget, dar asta nu se va întâmpla“. „De ce nu au redus taxele pentru cei care produc ceva la economia românească şi le reduc doar pentru agenţiile cărora tot ei le-au permis să ia aceste biruri?“, se întreabă Florin Pârvu.
Nici o instituţie nu scapă
Guvernul va mai elimina sau comasa opt taxe şi tarife de utilizare a spectrului radio şi a sistemului electronic de achiziţii publice, şapte taxe pentru analize de laborator şi alte activităţi sanitar-veterinare, şase taxe pentru servicii eliberare documente de Autoritatea Hipică Naţională şi o taxă pentru test de calitate şi alte prestaţii privind verificarea seminţelor şi a materialului săditor. Pe lista taxelor şi a tarifelor parafiscale care vor fi anulate sau comasate au mai fost incluse trei tarife de eliberare documente de casele teritoriale de muncă, cinci taxe de servicii furnizate de Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, cinci tarife pentru utilizarea drumurilor, podurilor şi autostrăzilor de interes naţional. Pe listă mai figurează trei taxe şi tarife proprii activităţii Oficiului Naţional al Registrului Comerţului, trei taxe şi tarife privind cărţi de identitate, paşapoarte şi date din Registrul Naţional de Evidenţă a Persoanelor, o taxă de expertizare bunuri culturale mobile. Ordonatorii principali de credite trebuie să emită, până la 15 mai, actele normative pentru anularea, reducerea sau comasarea acestor taxe, urmând ca procesul să continue şi anul viitor.
