10.6 C
Craiova
miercuri, 24 aprilie, 2024
Știri de ultima orăActualitateScandal la Spitalul de Boli Infecţioase

Scandal la Spitalul de Boli Infecţioase

13 angajaţi ai Spitalului de Boli Infecţioase Craiova au cerut Ministerului Sănătăţii demiterea managerului acestei unităţi sanitare, dr. Valentina Ionescu, pe care au acuzat-o de „incompetenţă, manageriat defectuos, haotic şi dictatorial“.

Actuala conducere a Spitalului de Boli Infecţioase „Victor Babeş“ din Craiova a reuşit „performanţa“ de a-şi pune în cap cea mai mare parte din subalterni. Medicii, asistentele medicale, infirmierele, personalul nemedical, toţi vorbesc de nereguli grave în administrarea spitalului, pentru care managerul ar fi trebuit să dea cu subsemnatul în faţa anchetatorilor.

Angajări fără informarea şefilor de secţii
 
În noiembrie 2008, spitalul a organizat concurs pentru ocuparea a 20 de posturi de asistent medical, fără să anunţe şefii secţiilor în care urma să se facă angajările. Mai mult, şefii de secţii spun că era o obligaţie a conducerii spitalului să-i includă în comisia de examinare. „S-a organizat concurs pentru angajarea de personal auxiliar şi asistente medicale fără înştiinţarea şefului de secţie, fără ca acesta să participe în comisia de examinare şi fără ca persoanele înscrise la concurs să fi lucrat într-o secţie de copii, încălcându-se Ordinul nr. 93/2000 care prevede instruirea pe probleme de pediatrie şi neonatologie“, susţine dr. Paulica Surugiu, şefa Clinicii de Boli Infecţioase Copii, secţie în care au fost angajate zece asistente noi, adică o treime din personalul actual. „Directoarea de personal, Rozica Bora, şi directoarea de îngrijiri, Luminiţa Poenaru, au cerut ca instruirea noilor angajate să fie făcută la locul de muncă. S-au făcut că nu înţeleg costul unor oameni neinstruiţi medical pentru o activitate în pediatrie“, a mai spus dr. Surugiu.

Discriminare sindicală

Alt motiv de dispută este acordarea sporurilor. Conducerea Spitalului de Boli Infecţioase se judecă de mai mulţi ani cu propriii angajaţi pentru că, până în 2005, nu a permis ca sporul de tuberculoză să fie acordat în cuantumul maxim de 100%, ci doar de 50%, în condiţiile în care salariaţii sunt expuşi unui risc mai mare de îmbolnăvire din cauza contactului direct cu persoane care suferă de această boală. 25 dintre angajaţii care au dat în judecată spitalul au câştigat procesul, iar 14 dintre aceştia şi-au primit diferenţele băneşti, în urma executării silite a unităţii sanitare. Alţi şapte, din cadrul Compartimentului de pneumologie, au dat în judecată spitalul pentru că au primit un spor pentru condiţii de lucru periculoase de doar 25%.
Conducerea unităţii medicale mai are 26 de procese cu angajaţii pentru acordarea discriminatorie a concediului de odihnă. Practic, conducerea a tăiat câte o zi sau două din concediul de odihnă al angajaţilor care nu făceau parte din sindicatul SANITAS, agreat de conducere, ci din altă organizaţie salarială, numită Sindicatul Pneumoplus. Membrilor Sindicatului Pneumoplus li s-a explicat că nu pot primi aceleaşi drepturi cu ceilalţi angajaţi pentru că nu cotizează la SANITAS, deşi prevederile Codului Muncii ar fi trebuit aplicate nediscriminatoriu tuturor angajaţilor. „Durata efectivă a concediului de odihnă este stabilită în Codul Muncii şi în contractul colectiv de muncă la nivel de ramură, negociat şi perfectat la nivel de unitate cu Sindicatul SANITAS Dolj, semnatar reprezentativ. Salariaţii care nu sunt membri ai sindicatului semnatar reprezentativ, pentru a beneficia de efectele contractului colectiv de muncă la nivel de ramură, pentru perioada 2008-2010, trebuie să plătească o cotizaţie lunară de 1% din salariu“, a fost explicaţia oferită Sindicatului Pneumoplus de manager, directorul medical şi liderul SANITAS al spitalului, Ileana Ionescu, prin adresa nr. 1952/20.02.2009.

Avertisment de la Inspecţia Muncii

Această problemă a fost adusă şi la cunoştinţa Inspectoratului Teritorial de Muncă (ITM) Dolj la jumătatea lunii ianuarie, prin mai multe sesizări ale Sindicatului Pneumoplus. ITM Dolj a efectuat un control şi a constatat că membrilor acestuia le erau încălcate şi alte drepturi. „Din documentele prezentate în timpul controlului s-a constatat că pentru salariaţii care fac parte din alt sindicat decât SANITAS angajatorul nu face dovada suplimentării concediului de odihnă cu câte o zi pentru fiecare cinci ani de vechime în aceeaşi unitate şi acordarea unui concediu suplimentar de odihnă cuvenit salariaţilor, în condiţiile stabilite prin lege. Cu privire la acordarea tichetelor cadou de către unitate, s-a constatat faptul că acestea nu au fost date întregului personal al unităţii, iar angajatorul nu a putut prezenta documente din care să reiasă criteriile avute în vedere la stabilirea salariaţilor beneficiari de astfel de tichete“, se arată în răspunsul ITM Dolj adresat Sindicatului Pneumoplus pe 10 februarie 2009. ITM a somat conducerea spitalului să respecte Codul Muncii, în caz contrar unitatea sanitară fiind pasibilă de amendă contravenţională de la 3.000 la 10.000 de lei.

Lipsesc medicamentele uzuale

Contactele dintre angajaţi şi conducerea spitalului sunt în prezent aproape inexistente, susţin salariaţii. Secţiile nu au nici un cuvânt de spus în alcătuirea schemei de personal şi nici în aprovizionarea cu medicamente şi materiale sanitare. „Aprovizionarea este făcută de economistul spitalului, fără ca medicii să fie întrebaţi“, susţine dr. Manuela Muşa, medic primar în cadrul Clinicii II de Boli Infecţioase Adulţi.
Aşa se face că în farmacia spitalului se găsesc medicamente scumpe în timp ce medicamentele uzuale lipsesc, iar bolnavii sunt trimişi să le cumpere din oraş. „Farmacia are Invanz şi Heronem, medicamente scumpe, care ar ajunge pentru patru ani de acum înainte, dar nu are nici un fel de medicamente uzuale, în afară de Penicilină“, a spus dr. Muşa.
Medicul a menţionat că printre tratamentele uzuale la care pacienţii nu ar avea acces se numără medicamentele de corticoterapie, antiinflamatoare nesteroidiene, pansamente gastrice, sedative, unguente, mucolitice, antidiareice.

Stârpirea din faşă a iniţiativei

„Orice iniţiativă trebuie să fie stârpită din faşă şi pedepsită“ pare să fie, potrivit unora dintre salariaţi, noul dicton după care se ghidează conducerea spitalului. „Am unele iniţiative pentru îmbunătăţirea tratamentului şi diagnosticului hepatitei cronice, care ar aduce beneficii financiare spitalului, dar conducerea nu îmi dă voie“, a spus conf. dr. Iulian Diaconescu, şeful Clinicii II de Boli Infecţioase Adulţi. Alt medic care a avut tupeul să ceară permisiunea de a efectua o manevră de diagnostic uzuală într-un spital de boli infecţioase a fost chiar pedepsit. Este vorba de dr. Manuela Muşa, care a solicitat pe 5 decembrie 2007 permisiunea de a efectua puncţii biopsii hepatice. „Este o metodă de diagnosticare a hepatitei cronice, în funcţie de care se stabileşte schema de tratament. Mai mult, efectuarea manevrei respective este obligatorie pentru decontarea tratamentului de către Casa de Asigurări de Sănătate“, a explicat dr. Muşa.
Cu toate acestea, conducerea spitalului a refuzat să permită efectuarea de puncţii biopsii hepatice, motivând că spitalul nu răspunde cerinţelor medicale pentru efectuarea acestor manevre medicale. „Având în vedere profilul specialităţii (boli infecţioase, patologie acută) şi contractul-cadru încheiat între spital şi CAS Dolj pentru anul 2007, Consiliul Medical al spitalului consideră ca inoportună efectuarea de puncţii biopsii hepatice. La motivele de mai sus se adaugă faptul că, în prezent, spitalul nu răspunde cerinţelor medicale pentru efectuarea biopsiilor hepatice în condiţii de securitate pentru pacient“, se arată în răspunsul oferit de directorul medical, dr. Ileana Băzăvan.
În ciuda interdicţiei, dr. Muşa a făcut biopsii hepatice, în sistem privat, în policlinica Spitalului de Boli Infecţioase, cu acordul CAS Dolj. Doctoriţa s-a ales cu o sancţiune administrativă din această cauză, pe care a contestat-o, având de partea ei şi răspunsul Colegiului Medicilor: „Deţineţi competenţa şi aveţi dreptul de a efectua puncţii biopsii hepatice, precum şi de a diagnostica, propune şi urmări tratamentul hepatitelor cronice virale, în conformitate cu reglementările în vigoare. În vederea ameliorării oportunităţilor de evaluare a eficienţei acestui tratament, vă recomandăm a comunica periodic situaţia pacienţilor aflaţi în supravegherea dumneavoastră“, se arată în adresa nr. 1626/09/06/2008, semnată de prof. dr. Tudor Udriştoiu, preşedintele Colegiului Medicilor Dolj.

Salariaţii vor alt manager

Supăraţi că autorităţile nu au luat nici o măsură până acum, 13 cadre medicale – între care cinci şefi de secţii, farmacistul unităţii şi liderul Sindicatului Penumoplus – au semnat în numele majorităţii angajaţilor o petiţie prin care au cerut demiterea managerului Valentina Ionescu. „În numele majorităţii salariaţilor Spitalului Clinic «Victor Babeş» din Craiova, al mai multor şefi de secţii şi şefi ai principalelor compartimente, vă solicităm demiterea din funcţia de manager a dr. Ionescu Valentina, din multiple motive, legate de incompetenţă, manageriat defectuos, haotic şi dictatorial“. Semnatarii sunt: conf. dr. Diaconescu Iulian, conf. dr. Niţu Mimi, dr. Godeanu Lucia, dr. Surugiu Paula, dr. Gavrilescu Monica, farmacist Vişan Elena, dr. Ecobici Constantin, dr. Mihăilescu Mirela, dr. Dinu Liviu, dr. Munteanu Silvia, dr. Muşa Manuela, dr. Ioncică Lucian şi Bosnea Ştefana.
Cu privire la toate acuzaţiile formulate de angajaţii unităţii sanitare, am solicitat un punct de vedere conducerii Spitalului de Boli Infecţioase Craiova, dar până acum nu am primit un răspuns.

Anchetă DSP

La ordinul Ministerului Sănătăţii, Direcţia de Sănătate Publică (DSP) Dolj a început o anchetă amănunţită la Spitalul de Boli Infecţioase Craiova pentru a verifica toate aspectele semnalate de angajaţi, inclusiv pe probleme de resurse umane. Rezultatele anchetei urmează să fie făcute publice după finalizarea acestei, a promis directorul adjunct medical al DSP Dolj, dr. Ştefan Popescu.
 

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS

79 COMENTARII