Compania cehă CEZ AS şi Electrica SA, coacţionari ai CEZ Distribuţie, îşi dispută în instanţă profiturile societăţii pe 2007. Instanţa a decis că hotărârea AGA de reinvestire a acestora e nestatutară, dar decizia a fost atacată cu apel.
Electrica SA, compania naţională de distribuţie şi furnizare a energiei electrice, acuză în justiţie firma cehă CEZ AS – acţionarul majoritar al CEZ Distribuţie SA, principalul furnizor în zona Olteniei – că a ascuns circa 27,9 milioane de euro din profitul pe anul 2007. Filiala Electrica Oltenia SA a fost privatizată în anul 2005, pachetul majoritar de 51,006% din acţiunile CEZ Distribuţie SA fiind deţinut de cehii de la CEZ AS. Restul acţionariatului este compus din Electrica SA – 18,99% şi Fondul Proprietatea (FP) – 30%.
Pe 28 mai 2008, reprezentanţii CEZ Distribuţie au convocat Adunarea Generală a Acţionarilor (AGA), al doilea punct pe ordinea de zi fiind aprobarea repartizării profitului aferent anului 2007. CEZ AS a propus ca profitul net, în valoare de 102,3 milioane de lei (23,9 milioane de euro la cotaţiile actuale) să fie reinvestit în totalitate. Reprezentanţii Electrica SA şi FP au votat împotriva acestui punct, dar hotărârea a fost adoptată cu votul acţionarilor care deţin 51% din capitalul social. Ulterior, Electrica SA a solicitat în instanţă anularea parţială a hotărârii AGA, lucru pe care l-a şi obţinut pe fond, la Tribunalul Dolj.
Cehii, păcăliţi „gramatical“ cu 24 de milioane de euro
Pentru a ajunge la deznodământul parţial al poveştii, să parcurgem motivaţiile celor două părţi aflate în proces. Iată cum îşi motivează Electrica SA solicitarea de anulare parţială: „Art. 2 al hotărârii AGA a fost adoptat cu nerespectarea dispoziţiilor statutare, prevăzute la art. 16, alin. (1) din Actul Constitutiv al societăţii comerciale, respectiv cu încălcarea prevederilor referitoare la majoritatea la vot“. Art. 16, alin. (1) din statut prevede că la prima convocare hotărârile AGA se iau „cu votul majorităţii acţionarilor prezenţi sau reprezentaţi în mod valabil în cadrul Adunării“. Potrivit acestei argumentaţii, hotărârea AGA nu este validă, deoarece scorul a fost 2-1 în defavoarea adoptării ei, voturile împotrivă fiind date de Electrica SA şi FP: „Hotărârea de aprobare a celui de-al doilea punct de pe ordinea de zi a fost luată cu voturile unui singur acţionar, din cei trei ai societăţii comerciale, CEZ AS, ce deţine 51,006% din capitalul social“. La rândul lor, cei de la CEZ AS susţin că avocaţii Electrica interpretează gramatical prevederile din statut: argumentaţia are la bază „pluralul“ cuvântului acţionar, adică are în vedere doar numărul acţionarilor, indiferent de cota deţinută de aceştia. Or, CEZ susţine că prin contractul de privatizare „hotărârile AGA se iau cu votul favorabil al acţionarilor reprezentând majoritatea capitalului social“.
Conform art. 112, alin. (1) din Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, „pentru validitatea deliberărilor Adunării ordinare este necesară prezenţa acţionarilor care să reprezinte cel puţin jumătate din capitalul social, iar hotărârile să fie luate de acţionarii ce deţin majoritatea absolută din capitalul social reprezentat în Adunare, dacă în actul constitutiv sau în lege nu se prevede o majoritate mai mare“.
Argumentaţia Electrica SA se bazează pe ultima subliniere a acestui alineat – „dacă în actul constitutiv sau în lege nu se prevede o majoritate mai mare“. Cum art. 16. alin. (1) din actul constitutiv prevede „votul majorităţii acţionarilor prezenţi“ şi nu „votul acţionarilor reprezentând majoritatea capitalului social“, hotărârea ar fi validă. Pe această prevedere se bazează şi decizia instanţei din 21 ianuarie 2009. Instanţa reţine formularea expresă din statut „votul majorităţii acţionarilor“ şi decide că „punctul 2 aflat pe ordinea de zi a fost aprobat cu votul acţionarului CEZ AS, nefiind astfel îndeplinită condiţia majorităţii acţionarilor“, ceilalţi doi acţionari fiind împotrivă. Apelul declarat de CEZ AS se va judeca la Curtea de Apel Craiova.
Misteriosul program PROGRES 4
Interesante sunt şi câteva afirmaţii pe care reprezentanţii „Şova şi Asociaţii“, casa de avocatură care reprezintă Electrica SA, le-au făcut pe parcursul acestei runde de confruntări. Conform acestora, CEZ AS îşi justifică necesitatea de reinvestire a profitului pe programul de restructurare şi investiţii denumit PROGRES 4 – aprobat la începutul anului 2008. Potrivit reclamanţilor, „PROGRES 4 este în realitate o ficţiune; scopul urmărit este tezaurizarea, în mod nejustificat, a profitului nerepartizat din 2007“. Mai mult decât atât, „PROGRES 4 nu a fost aprobat sau însuşit vreodată de acţionarii societăţii, fiind un concept străin de societate. Nu prezintă un capitol investiţional al societăţii în lipsa unei aprobări statutare temeinic justificate din punct de vedere economic şi anterioare datei adoptării hotărârii a cărei anulare o solicităm“. În plus, „repartizarea sumei de 102,3 milioane de lei ca sumă proprie de finanţare este lipsită de justificare, pentru că la sfârşitul anului 2007 se înregistra un excedent de 256,6 milioane de lei, dublu faţă de necesarul de investiţii“. La cotaţiile actuale, excedentul ar fi de 59,9 milioane de euro. Potrivit dosarului, cel prezentat de CEZ ar fi de 32 de milioane de euro.
Avocaţii Electrica se întreabă unde au dispărut restul de 27,9 milioane de euro, bazându-se în relevarea excedentului pe fluxurile de trezorerie ale companiei. Au cerut instanţei şi o expertiză contabilă în acest sens, care a fost respinsă pentru că nu era „relevantă“ în acest caz.
Consumatorii suportă investiţiile CEZ
Avocaţii Electrica SA fac încă o remarcă interesantă în acest proces: sumele necesare investiţiilor sunt deja suportate de consumatori. „Potrivit reglementărilor legale, sumele necesare realizării de investiţii în societăţile de distribuţie şi furnizare a energiei electrice sunt aprobate de Agenţia Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) şi sunt cuprinse în chiar preţul final al energiei electrice, fiind suportate de consumatori“, se scrie în motivaţia Electrica.
Următoarea frază avea menirea să-i „dea gata pe judecători“: „Sursa de finanţare a unei astfel de «investiţii» este chiar preţul final al energiei electrice, iar «plătitorii» sunt, desigur, consumatorii de energie, printre care se regăseşte inclusiv Onorata instanţă“.
Investiţiile incluse în preţuri reprezintă o chestiune verificată inclusiv de GdS („CEZ îşi pune clienţii la plată“ – GdS, 25 noiembrie 2008). Contactată, CEZ nu doreşte să comenteze nici un aspect legat de acest proces. „Având în vedere că toate întrebările dumneavoastră se referă la un subiect ce face obiectul unui proces aflat pe rol, pentru care nu există o hotărâre definitivă şi irevocabilă, nu dorim să comentăm“, se spune în răspunsul trimis GdS.
Abuzul de drepturi, o cauză nouă
Electrica SA acuză CEZ AS de abuz de drept. În speţa actuală, abuzul de drepturi ar presupune încălcarea dreptului acţionarilor minoritari de a obţine dividende, încălcarea dreptului de proprietate al acţionarilor minoritari, precum şi ştirbirea libertăţii economice. Potrivit specialiştilor din domeniu, este prima cauză de „abuz de drepturi“ admisă de o instanţă din România.
