Malul drept al Jiului, neacoperit încă de diguri, dă iar emoţii oamenilor, ca de fiecare dată când ploile nu mai contenesc. Locuitorii din Răcarii de Jos stau cu frica în sân, nu pentru casele care se află la adăpost, ci pentru hectarele înghiţite deja de apele râului ieşit din matcă.
Lucrurile ar fi stat altfel şi natura n-ar mai fi fost privită ca un duşman dacă ar fi existat diguri de protecţie peste tot. La Podari, spre exemplu, acestea au fost ridicate prin anii ’72-’75, după ce inundaţii de proporţii au ameninţat atunci localitatea. Acum, oamenii îşi văd nestingheriţi de treburi, chiar dacă avertizările hidrologice arată depăşiri de cote.
Aşa s-a întâmplat şi în Răcarii de Jos, unde în alertă era ieri doar echipa coordonată de directorul Sistemelor de Gospodărire a Apelor Dolj (SGAD). De pe podul ridicat peste Jiu se vedeau sute de hectare inundate. Pogoane de grâu, păşuni, păduri, suprafeţe arate, care se găseau în apropierea râului au fost înecate în câteva zile de precipitaţii. Departe de primele aşezări, la o răscruce de drumuri, un dig protector, ridicat cu un an în urmă, părea că aşteaptă să-i vină rândul pentru a-şi prelua îndatoririle.
Un camion şi un excavator erau trase la marginea asfaltului, după ce fuseseră aduse acolo cu o zi înainte. Câţiva oameni de ordine discutau cu ingineri ai SGAD posibilitatea îndepărtată a unor inundaţii serioase, care să ameninţe culturile şi gospodăriile.
Casele au prioritate
Experienţa i-a învăţat să fie prudenţi. Prin decembrie, chiar înainte de Crăciun, au avut parte de altă viitură, dar nici o locuinţă nu a fost afectată. „Aici, prioritate au avut digurile care apără casele. Dincolo de aceste ziduri de protecţie, viaţa se desfăşoară normal. Ca un exemplu, chiar la sfârşitul anului, când într-o parte era tăvălugul, iar de cealaltă parte, în Schitu, viaţa se desfăşura normal, oamenii tăiau porcii şi-şi vedeau liniştiţi de treburi. Însă malul drept al Jiului a rămas neacoperit de diguri, aşa că, de fiecare dată când plouă mai mult şi se umflă apele, suntem în alertă“, spunea ieri Mihai Palaşcă, directorul SGAD, încercând să anticipeze firul evenimentelor.
Griji îşi făceau hidrologii ieri, dar nu prea mari şi mai mult pentru suprafeţele cultivate. Afectate erau, la Braloştiţa, 450 de hectare, dintre care 250 cu grâu, restul arături şi încă 150 de hectare cu păşuni şi păduri. De asemenea, la Scaieşti, în aval, se aflau sub ape circa 420 de hectare şi încă 100 cu zăvoaie şi fâneţe, iar la Coţofenii de Jos erau în pericol 100 de hectare. „Aseară (joi, ora 19.00 – n.r.), vârful maxim era 486, în timp ce cota de pericol este 480. Acum a ajuns la 464 şi sperăm să scadă până la cota de inundaţii, de 430. Ne aşteptăm ca apele să scadă acum aici şi să urce la Podari, apoi vor scădea şi acolo şi vor creşte la Zăval şi tot aşa până la Dunăre“, a încheiat directorul Sistemelor de Gospodărire a Apelor.
Cod portocaliu pe Jiu
Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor (INHGA) emitea joi o avertizare pe râul Jiu şi o posibilă propagare a viiturilor formate în ultimele zile ale săptămânii de lucru în curs, care să ducă la depăşirea cotelor de atenţie şi de inundaţie. Evoluţia situaţiei hidrologice din ultimul timp a determinat INHGA să instituie cod portocaliu pe râul Jiu, în sectorul aval, la confluenţa Motru – Dunăre, în judeţul Dolj, ţinând cont că ploile înregistrate au depăşit, izolat, 25 de litri pe metru pătrat în trei ore şi anticipând că precipitaţiile prognozate vor creşte semnificativ debitele şi nivelurile pe râurile din bazinele hidrografice Jiu, Desnăţui şi Olt. Conform ultimelor avertizări hidrologice transmise de Direcţia Apelor Jiu, ieri, la ora 11.00, la staţia hidrometrică Răcari se înregistrau 464 cm, cota de inundaţie fiind 430.
