România şi SUA au stabilit luni la Washington care sunt domeniile de securitate în privinţa cărora vor conlucra pentru ca Bucureştiul să poată îndeplini condiţiile necesare ridicării vizelor, obligatorii în prezent în cazul călătoriilor pe teritoriul american.
Ambasadorul României în Statele Unite, Adrian Vieriţa, şi secretarul pentru securitate internă al Statelor Unite, Michael Chertoff, au semnat luni, în ajunul alegerilor prezidenţiale americane ce vor aduce în ianuarie schimbarea administraţiei de la Washington, "Declaraţia dintre Ministerul Internelor şi Reformei Administrative al României (MIRA) şi Departamentul pentru Securitate Internă al Statelor Unite ale Americii (DHS) privind principiile de cooperare în vederea întăririi măsurilor bilaterale de securitate pentru călătoriile internaţionale şi a îndeplinirii cerinţelor Programului Visa Waiver".
Documentul are practic numai rolul de a confirma la nivel politic intenţia autorităţilor din cele două ţări de a coopera pentru punerea în practică a unui set de măsuri menite să dea autorităţilor americane suficiente garanţii de securitate pentru a recomanda accesul României în programul Visa Waiver, în care sunt incluse ţările ce nu mai au nevoie de obţinerea prealabilă a vizelor.
Aceste măsuri vizează introducerea unui sistem naţional de emitere a paşapoartelor electronice, crearea unor mecanisme pentru asigurarea schimbului de informaţii privind paşapoartele pierdute sau furate şi a schimbului de informaţii privind persoanele cunoscute sau suspecte de implicare în activităţi teroriste, stabilirea unor aranjamente pentru funcţionarea la bordul aeronavelor aparţinând companiilor aeriene americane a însoţitorilor cu atribuţii de securitate (air marshals). Punerea în practică a acestor măsuri va conduce la creşterea siguranţei călătoriilor internaţionale pentru toţi participanţii, cu beneficii inclusiv pentru cetăţenii români, informează un comunicat al Ministerului român de Externe.
Potrivit textului declaraţiei, cooperarea nu se va limita numai la aceste măsuri, care în general vizează siguranţa călătorilor şi securizarea frontierelor. Măsurile sunt însă identice cu cele asumate de alte state membre ale Uniunii Europene care aspiră la statutul de participant în Programul Visa Waiver, subliniază comunicatul.
Pe măsură ce vor adopta aceste măsuri, autorităţile române şi cele americane vor încheia acorduri distincte, cu forţă juridică obligatorie, în fiecare dintre domeniile prevăzute în legislaţia americană şi prezentate în conţinutul Declaraţiei. Astfel, de pildă, autorităţile naţionale competente din România intenţionează încheierea unui aranjament cu SUA pentru a schimba informaţii privind monitorizarea persoanelor cunoscute sau suspecte ca fiind terorişti, potrivit textului declaraţiei.
Evaluarea accesului României în Programul Visa Waiver se va face în funcţie de momentul finalizării acestor măsuri, dar şi de evoluţia ratei de refuz al cererilor de vize turistice şi/sau de afaceri depuse de cetăţenii români la ambasadele şi consulatele Statelor Unite, precizează MAE.
Nivelul maxim al ratei de refuz acceptat de legea americană pentru ţările din Programul Visa Waiver este de 10%. În prezent, rata de refuz al cererilor de vize în cazul României este de 25% (în scădere, de la 37,7% anul trecut), reamintesc autorităţile române.
Accesul României în programul Visa Waiver continuă să reprezinte o prioritate şi o preocupare majoră şi la nivelul Uniunii Europene, ferm interesată de promovarea unui tratament egal, la călătoriile în Statele Unite, pentru toţi cetăţenii Uniunii. Malta, Cipru, Grecia, Polonia, Bulgaria şi România sunt cele şase state din UE pentru care SUA menţin obligativitatea vizelor. SUA au anunţat în luna octombrie că din 2009 Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Slovacia şi Coreea de Sud nu vor mai avea nevoie de vize. Aceste state nu numai că au încheiat bilateral aranjamente de securitate cu Washingtonul, dar au şi o rată de respingere a vizelor mai mică de 10%.
România depune eforturi de mai mult timp pentru a fi inclusă în Visa Waiver şi a format la un moment dat, împreună cu alte state est-europene care au aderat la UE în 2004, o "Coaliţie a vizelor", având drept scop demersuri comune, inclusiv prin angajarea unei firme de lobby. Rata de respingere a vizelor, chiar şi îmbunătăţită, a rămas însă, în cazul României, cea mai mare dintre toate ţările UE, departe de pragul stabilit de Congresul SUA, care oricum a fost ridicat în urmă cu doi ani de la 3% la 10%.
