14.5 C
Craiova
vineri, 29 martie, 2024
Știri de ultima orăActualitateOlarii, mari meşteri populari

Olarii, mari meşteri populari


„Hai la oale şi ulcele, hamuri, opinci şi curele“ se auzea odată pe uliţele satelor din Oltenia, iar lumea se aduna la căruţele olarilor. Şi acum, olarii poposesc an de an în câte un loc. Este o tradiţie ca, de Zilele Municipiului Craiova, olari şi alţi meşteri mari din toată ţara să vină la Târgul Meşterilor Populari.

 

În acest an, o sută de artişti populari, oameni care nu au lăsat să moară arta şi tradiţiile româneşti, şi-au înşirat marfa pe strada Unirii şi în jurul părculeţului din faţa Prefecturii. Au adus, din cele mai îndepărtate zone ale ţării, oale, ulcele, farfurii, icoane pictate sau sculptate, vaze şi alte obiecte din lut, lucruri din piele sau lână, confecţionate manual, podoabe, coşuri din rafie şi tot felul de obiecte decorative care întrec orice imaginaţie. Îmbrăcaţi în haine de sărbătoare, cu ii, cojocele, marame şi chiar încălţaţi în opinci, meşterii au venit încă de dimineaţă în târg. Cumpărătorii nu s-au lăsat prea mult rugaţi, doar aşteptaseră un an ca să îşi achiziţioneze un obiect care le rămăsese în minte de la târgul trecut. Fiecare are nevoie pe acasă de o lingură de lemn, de o oală sau de un tocător nou. Au început deja să îi cunoască pe meşteri şi îi caută în fiecare an pentru că vor să cumpere tot de la cel care are cea mai bună marfă. „Cumpăr de fiecare dată câte ceva necesar în bucătărie pentru că de câţiva ani m-am obişnuit să gătesc în vase de pământ. Mâncarea are alt gust. Acum vreau o oală mai mare de sarmale, care se pune la cuptor. I-am găsit pe cei de la care am cumpărat anul trecut“, a spus o craioveancă. „Da, aţi luat şi anul trecut şi v-am spus că e prea mică, iar după ce veţi găti o dată, veţi dori să achiziţionaţi o oală mai mare pentru că vreţi să faceţi mai multă mâncare“, a spus un olar venit din Vâlcea.

 

Ou de struţ încondeiat, de la Gura Humorului

 

Venită tocmai de la Gura Humorului, Genera Sauciuc vinde ouă încondeiate la care lucrează toată familia ei. „Le facem cu tuş, ceară, vopsea şi le încondeiem. Este un întreg proces: se curăţă oul, se degresează şi se scoate tot din el, apoi se dă cu ceară şi, în funcţie de modelul pe care îl facem, îl vopsim. Toată familia lucrează la asta şi mergem la toate târgurile din ţară“, a povestit femeia. Un ou costă între cinci şi opt lei, „vedeta“ fiind oul de struţ încondeiat, care costă 300 de lei. La el trebuie să lucrăm două-trei săptămâni, în timp ce un ou obişnuit se face în câteva ore. Craiovenii pot cumpăra oale şi ulcele de diferite mărimi şi modele, cu preţuri de la 10 la 50 de lei, coşuri – 10-30 de lei, ii cu 100 de lei bucata, măşti cu 200-250 de lei, fluiere şi ocarine cu 20-40 de lei, vaze, văzuţe şi alte obiecte decorative care costă între cinci şi 30 de lei.

 

Trec ţiganii, trec

 

„Marfă bună, băieţii, garantată, cu certificat de garanţie, cu tot aşa cum scrie la carte“, se auzea de lângă una dintre fântânile din centru. Era Constantin Ion Căldăraru, rom venit din Popeşti Leordeni ca să îşi vândă cazanele şi tuciurile. „Totul e de calitate, făcut numai din ciocan aşa cum am învăţat în familie. Un cazan de ţuică costă 3.000 de lei, iar unul de magiun sau bulion, 2.500 de lei, dar la noi toate preţurile sunt negociabile“. La tarabă erau şi câteva costume ţigăneşti. „La fuste nu mă bag. Vorbiţi cu baba. Auzi, fă, cu cât dăm costumul?“ „200 de lei“, a răspuns femeia, care tocmai negocia preţul unei brăţări. „Negociem. Cât daţi pe el? E frumos şi v-ar sta bine în roşu“, a spus ţiganul.

Şi după atâtea târguieli, cu braţele pline de lucruri frumoase, poposeşti pe o bancă şi savurezi un kurtos sau dacă eşti mai patriot o turtă dulce sau o alviţă care îţi fac cu ochiul de pe tarabe. Târgul olarilor îşi va închide porţile duminică.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS