În România există peste 20 de miliarde de tone de resurse minerale neexploatate, potrivit datelor de la Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale. Specialiştii din domeniul industriei consideră că redeschiderea perimetrelor de exploatare minieră ar putea contribui la dezvoltarea economiei.
Reforma economică în minerit a cunoscut după 1990 cele mai dramatice procese de restructurare industrială desfăşurate la nivel naţional. Lipsa unei strategii viabile pentru minerit, în momentul declanşării proceselor de reformă, şi conjuncturile financiare defavorabile (preţul la bursă al produselor miniere metalifere) au condus la închiderea operaţională a majorităţii activităţilor din acest domeniu. Dacă ne referim numai la extracţia de minereuri neenergetice, faţă de anul 1989, când producţia era de 21,5 milioane de tone, în 1997 s-au produs 9,9 milioane de tone, iar în 2007 producţia a scăzut la 0,05 milioane, afectând deficitul comercial şi cel curent al României.
Dacă înainte de 1990 existau peste 65.000 de muncitori în industria minieră neenergetică, din peste 175.000 în întreg sectorul minier, în prezent mai lucrează numai 1.000.
Importuri în Uniunea Europeană
Şi în alte ţări din Europa are loc o amplă restructurare în minerit, în contextul în care preţul metalelor pe piaţa globală este în creştere şi aproximativ 70% din industria prelucrătoare europeană depinde de substanţele extrase.
Gunter Verheugen, vicepreşedintele Comisiei Europene şi comisarul responsabil cu politicile industriale, afirma în informarea CE din luna iunie 2007 că, în cazul minereurilor metalice, capacitatea Europei de a-şi asigura aprovizionarea din exploatările miniere domestice este foarte limitată. 177 de milioane de tone de minereuri metalice au fost importate de UE în 2004, cu o valoare totală de 10,4 miliarde de euro, comparativ cu producţia Uniunii, de aproape 30 de milioane de tone.
Resurse neexploatate în ţara noastră
Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM) estimează că în România există peste 20 de miliarde de tone de resurse minerale care nu au fost exploatate: minereuri neferoase şi feroase, sare, nemetalifere, nisipuri şi pietrişuri, roci ornamentale. Din acest motiv, Comisia pentru Industrii şi Servicii a Camerei Deputaţilor şi Confederaţia Sindicală Naţională Meridian împreună cu ANRM organizează frecvent acţiuni prin care se încearcă în special conştientizarea factorilor politici de necesitatea redeschiderii perimetrelor de exploatare minieră. Acestea ar putea deveni viabile din punct de vedere economic prin sprijinirea iniţiativelor private şi prin investiţii în tehnologie modernă.
Preşedintele Confederaţiei Sindicale Naţionale Meridian, Ion Popescu, susţine că sunt necesare atât simplificarea procesului administrativ printr-o mai bună reglementare, cât şi modificarea Legii Minelor nr. 85/2003, în vederea scurtării perioadei de aprobare a licenţelor de exploatare negociate prin eliminarea obligativităţii aprobării de către guvern. „Redeschiderea minelor ar crea locuri de muncă stabile şi ar contribui la dezvoltarea durabilă, care este un proces continuu al schimbării sociale atât la nivelul comunităţilor, cât şi global“, a declarat acesta. El spune că metalele şi mineralele contribuie la crearea unei infrastructuri moderne în educaţie, sănătate, telecomunicaţii, transporturi şi în industria de apărare. De exemplu, o casă poate conţine până la 150 de tone de minerale, încorporate în ciment, lut, ghips, carbonat de calciu, sticlă, vopsea, ceramică, ţigle şi tone de metale.
Operatorii economici
În sectorul de exploatare a substanţelor minerale îşi desfăşoară în prezent activitatea 379 de operatori economici, dintre care 16 sunt cu capital de stat şi 363, cu capital privat. În domeniul exploatării cărbunelui îşi desfăşoară activitatea două companii naţionale, respectiv Societatea Naţională a Lignitului Oltenia (SNLO) şi CNH Petroşani, cele trei complexuri energetice din Oltenia, Turceni, Rovinari şi Craiova, şi o societate naţională, respectiv SNC Ploieşti; în sectorul minereurilor metalifere activează două companii naţionale, Minvest Deva şi Remin Baia Mare, patru societăţi comerciale, Moldomin Moldova Nouă, Cupru Min Abrud, Băiţa Stei şi Bucovina Min Vatra Dornei, şi cinci operatori minieri cu capital privat; în cel al substanţelor nemetalifere şi rocilor utile sunt 330 de operatori cu capital privat; în domeniul substanţelor radioactive activează Compania Naţională a Uraniului Bucureşti; în exploatarea zăcămintelor de sare acţionează o societate naţională, respectiv SN Sării Bucureşti, iar în ceea ce priveşte resursele de apă minerală, Societatea Naţională a Apelor Minerale – SNAM Bucureşti şi 28 de operatori cu capital privat.
Minele cu capital de stat sunt înregistrate ca societăţi comerciale, al căror administrator este Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS).
