Aplicarea planului pentru pace cu care Moscova şi Tbilisi au fost de acord marţi este mai mult decât incertă: ruşii şi georgienii interpretează fiecare în avantajul său termenii folosiţi şi se acuză reciproc că nu respectă angajamentele asumate, comentează AFP, într-o analiză citată de NewsIn.
Acord interpretabil
Preşedintele francez, Nicolas Sarkozy, a anunţat marţi că a obţinut acordul ruşilor şi georgienilor pentru un plan de pace în şase puncte, care prevede retragerea forţelor implicate.
Rusia, neţinând seama de acuzaţiile de „agresiune“, a prezentat ieri planul drept o victorie a diplomaţiei sale şi a eforturilor sale de pace. Planul de pace este „o iniţiativă franco-rusă adresată părţilor“, adică Georgiei şi teritoriilor separatiste, a declarat ministrul rus de externe, Serghei Lavrov. Din punct de vedere al Moscovei, soldaţii ruşi rămân în regiune, ca „forţă de menţinere a păcii“, având posibilitatea, potrivit unuia dintre punctele acordului, de a implementa „măsuri adiţionale de securitate“ pe teritoriul georgian.
Interpretarea acestei formulări riscă să fie foarte diferită la Tbilisi şi la Moscova. Forţele georgiene trebuie să se întoarcă „în cazărmile lor“, a declarat Lavrov, lăsând să se înţeleagă că Rusia îşi asumă dreptul de a urmări mişcările soldaţilor georgieni într-un perimetru neprecizat din jurul teritoriilor separatiste. O perspectivă care nu corespunde intenţiilor Georgiei, al cărei preşedinte, Mihail Saakaşvili, a cerut marţi seară „internaţionalizarea“ procesului de pace.
Poziţii contradictorii
În condiţiile în care nu a preluat controlul asupra regiunilor sale separatiste, Tbilisi ar vrea să fie trimise forţe internaţionale în teritoriu, ceea ce a încercat, fără succes, să obţină în ultimii ani. Această idee prindea contur ieri, în Europa, dar are puţine şanse să poată fi impusă în faţa Moscovei, care nu acceptă decât o „consolidare“ a misiunilor ONU şi OSCE de observare, aflate deja la faţa locului.
În ceea ce priveşte statutul viitor al teritoriilor separatiste, preşedintele georgian a cerut marţi seară ca orice menţiune în acest sens să fie scoasă din planul de pace, subliniind că „apartenenţa Osetiei de Sud şi Abhaziei la Georgia“ nu va putea „să fie pusă niciodată la îndoială“. Dar ieri-dimineaţă, şeful diplomaţiei ruse, Serghei Lavrov, afirma că orice discuţie în legătură cu Osetia de Sud şi Abhazia este „imposibilă în afara contextului statutului lor“.
