Primăria Cârcea va solicita instanţei taxele şi impozitele locale plătite de compania americană Ford, pe motiv că uzina se află pe teritoriul său administrativ. Craiova a pierdut deja unul dintre „războaiele taxelor“: de la 1 ianuarie 2008, Metro Craiova plăteşte taxe către Cârcea.
Primăria localităţii doljene Cârcea va demara în curând procedurile pentru ca uzina Ford România să plătească taxele şi impozitele către bugetul local al comunei şi nu către cel al Craiovei, aşa cum s-a întâmplat până în prezent cu societatea Daewoo. Primarul din Cârcea, Valerică Pupăză, susţine că uzina Ford se află pe teritoriul administrativ al acestei localităţi şi nu pe cel al Băniei.
„Reprezentanţii Ford trebuie să vină să înscrie amplasamentul în registrul agricol al comunei Cârcea. Vom trimite în acest sens o adresă către conducerea Ford. Dacă nu vor face asta, ne vom adresa justiţiei, pentru că amplasamentul este cuprins în Planul de Urbanism General (PUG) al localităţii, fabrica figurează pe harta noastră administrativă. Când a venit o delegaţie Ford să preia fabrica, eu le-am spus că se află pe teritoriul comunei Cârcea, dar nu am insistat atunci, pentru că erau alte probleme“, a declarat primarul Valerică Pupăză. Acesta a dat ca exemplu războiul în justiţie purtat cu Primăria Craiova pentru impozitele şi taxele plătite de magazinul cash&carry Metro. Ani buni, cei de la Metro au plătit taxele către Craiova, iar cele două primării s-au războit în instanţă. De la 1 ianuarie 2008 însă, magazinul plăteşte taxele către Primăria Cârcea, după ce aceasta din urmă a câştigat definitiv şi irevocabil acest drept în justiţie. Metro aduce anual la bugetul localităţii 500-600.000 de lei. PUG-ul comunei Cârcea, care include uzina Ford, a primit avizul Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (OCPI) Dolj, precum şi al consiliului judeţean. Primăria Craiova este însă decisă să-şi apere drepturile în instanţă, în ideea că încă de la înfiinţarea fabricii de automobile aceasta a fost considerată ca fiind amplasată pe platforma industrială de est a municipiului Craiova. „Aşteptăm să ne dea în judecată. Vom merge în instanţă şi ne vom apăra drepturile“, a precizat Carmen Licu, purtătoarea de cuvânt a Primăriei Craiova. Potrivit lui Ioan Văcariu, directorul Direcţiei de Impozite şi Taxe a municipiului, fabrica Daewoo plătea anual către bugetul local taxe în valoare de aproximativ 500.000 de euro/an. Ford va produce de zece ori mai multe automobile la Craiova, ceea ce va însemna capacităţi sporite de producţie şi, probabil, taxe de câteva milioane de euro. Pentru o comună cum este Cârcea, acestea ar fi venituri uriaşe.
Războiul taxelor trebuie stins prin lege
Exemplul războiului pentru taxele Ford nu este o excepţie la Craiova. În ultimii 20 de ani, tot mai multe localităţi limitrofe Băniei au cerut în instanţă taxele plătite de fabricile de pe platformele industriale ale oraşului. Aşa au ajuns CET Işalniţa şi combinatul chimic al Petrom să plătească taxele către Işalniţa, deşi ele au făcut parte din platforma industrială de vest a Craiovei, iar Avioane Craiova se află, de fapt, pe teritoriul administrativ al comunei Gherceşti şi plăteşte impozite şi taxe către această comună. De fapt, o mare parte a platformei industriale de est a oraşului nu ar aparţine administrativ Craiovei. Legea împărţirii administrativ-teritoriale a României nu a mai fost modificată din 1968 (Legea nr. 2/1968). Potrivit acesteia, în est, Craiova ar avea graniţa administrativă chiar în poarta uzinei Electroputere, un întreg cartier de blocuri rămânând în afară. Administraţia locală nu a fost interesată să modifice printr-o iniţiativă legislativă graniţa administrativă a oraşului, astfel că PUG-ul aprobat de MLPTL în 2000 depăşeşte sfera administrativă. Faptul a fost speculat de samsarii de terenuri, care, cu câteva relaţii în primărie, au transformat peste noapte terenuri considerate extravilane în intravilane, făcând averi de pe urma acestor speculaţii.
