Sub microscop naţional. Aşa prevede un proiect de modificare a legii malpraxisului – ca toate cazurile de acest fel să fie analizate la nivel naţional şi nu judeţean, cum se întâmpla până acum. Proiectul este supus dezbaterii publice pe site-ul ministerului, până la sfârşitul lunii.
Malpraxis – eroare medicală produsă din neglijenţă, imprudenţă sau cunoştinţe medicale insuficiente în exercitarea profesiei. În ultima vreme, în România, au fost sesizate aproximativ 1.000 de cazuri de malpraxis. Destul de puţine, totuşi, comparativ cu alte ţări, dar şi dacă ne gândim că destui pacienţi renunţă la plângeri din diverse motive. Numărul oamenilor care să se plângă de actul medical poate fi mult mai mare, însă majoritatea renunţă, gândindu-se că şansele de câştig sunt reduse. Impresia generală corespunde zicalei „corb la corb nu-şi scoate ochii“. În plus, experienţa altora a arătat că sancţiunile date de Colegiul Medicilor sunt prea uşoare comparativ cu faptele şi mai sunt anunţate, uneori, şi cu întârziere de ani.
Fără tărăgănare
De asemenea, proiectul stipulează ca, în perioada cercetării cazului de malpraxis şi până la o sentinţă definitivă, activitatea medicilor sau a personalului medical implicat să fie suspendată. Potrivit măsurilor propuse de Ministerul Sănătăţii, comisia constituită la nivel naţional poate fi sesizată de orice persoană sau de reprezentantul legal al acesteia, care se consideră victima unui act de malpraxis. Printre cei care pot sesiza un caz de culpă medicală se află şi managerul spitalului în care s-a produs cazul sau chiar Ministerul Sănătăţii.
În funcţie de gravitatea situaţiei, comisia va desemna prin tragere la sorţi un grup de experţi, care să realizeze un raport asupra întregii situaţii. Cercetarea acesteia nu trebuie să dureze mai mult de trei luni. Expertizele necesare soluţionării acestor cazuri se plătesc anticipat de societatea de asigurări la care a fost încheiată poliţa de către medicul cercetat.
