Adrian Cioroianu – ministrul gafelor

Venirea lui Adrian Cioroianu la conducerea MAE a fost marcată de o controversă care pare să fi dat tonul gafelor mandatului său în fruntea acestei instituţii, stângăcii care surprind pe oricine citeşte CV-ul impresionant al unuia dintre cei mai tineri miniştri de Externe ai României, notează Mediafax.Preşedintele Traian Băsescu nu a fost de acord cu numirea lui Adrian Cioroianu la conducerea MAE, în locul fostului ministru Mihai Răzvan Ungureanu.În 13 martie, primul-ministru Călin Popescu Tăriceanu a sesizat Curtea Constituţională privind refuzul preşedintelui Traian Băsescu de a emite Decretul prin care ia act de demisia ministrului de Externe şi de a constata vacantarea acestei funcţii, în baza solicitării premierului transmise în data de 19 februarie. Prin aceeaşi solicitare, primul-ministru propunea preşedintelui numirea lui Adrian Cioroianu în funcţia de ministru al Afacerilor Externe, în conformitate cu dispoziţiile articolului 10 din Legea nr. 90/2001 cu completările şi modificările ulterioare. Premierul a solicitat Curţii Constituţionale să constate existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între preşedintele României şi Guvern şi să intervină în baza competenţelor sale de înaltă autoritate publică pentru a repune în legalitate constituţională raporturile dintre preşedinte şi Guvern în această problemă. Preşedintele Traian Băsescu l-a revocat din funcţie de Ungureanu, dar a refuzat să îl numească pe Cioroianu.În cele din urmă, la 4 aprilie, preşedintele l-a învestit în funcţie pe Adrian Cioroianu, în acelaşi timp cu ceilalţi 14 membri ai Cabinetului restructurat PNL-UDMR. Iar această învestire a dat tonul unei galerii de controverse create de şeful diplomaţiei de la Bucureşti, numite, de unii, gafe pe bandă rulantă.Tânărul ministru şi-a început mandatul declarându-se dispus să fie "tamponul" dintre premier şi preşedinte, pentru a absorbi eventuale tensiuni, deşi s-a arătat convins că în politica externă cei doi au mai multe opinii comune decât în plan intern. La aceeaşi dată, Cioroianu promitea că va promova o linie de politică externă ce nu va fi schimbată, dar va avea "o tuşă suplimentară de curaj", făcând distincţie între această caracteristică şi "agresivitate".Nici o lună mai târziu, ministrul Cioroianu a fost pentru prima dată aspru criticat după ce i-a solicitat o întrevedere secretarului de stat al SUA Condoleezza Rice, cu ocazia reuniunii miniştrilor de Externe din ţările NATO, de la Oslo, dar a primit răspuns negativ, din cauza scurtei prezenţe a oficialului american în Capitala Norvegiei. În timp ce Ambasada SUA de la Bucureşti explica imposibilitatea organizării unei reuniuni bilaterale prin programul foarte aglomerat al Condoleezzei Rice, Cioroianu declara că a avut o întâlnire "de prim contact" cu secretarul de stat american, dar că nu s-a urmărit realizarea unei întrevederi bilaterale, în sens clasic.O întâlnire pe care a avut-o în cursul verii cu secretarul de stat american, Condoleezza Rice, l-a adus din nou pe ministrul Cioroianu în centrul controverselor. "Da", "da, da, desigur", "bineînţeles" şi "vă mulţumesc foarte mult" au fost cuvintele rostite de ministrul român de Externe Adrian Cioroianu în prezenţa omologului său american, în timpul întâlnirii cu presa, înaintea unei întrevederi, conform transcrierii publicate pe site-ul Departamentului de Stat american.Deşi declaraţiile ministrului român au fost reduse la câteva cuvinte de aprobare, el o întrerupea pe Condoleezza Rice de mai multe ori, exprimându-şi susţinerea faţă de ideile ei înainte ca acestea să fi fost precizate. Rice i-a urat bun-venit ministrului de Externe român, aflat pentru prima dată în vizită oficială la Washington, subliniind apoi că întrevederea este o bună ocazie "de a discuta despre extraordinarul parteneriat (al ţărilor noastre – n.r.) din numeroase părţi ale lumii". Ministrul român a intervenit, confirmând clar afirmaţia lui Rice: "Da, da, desigur". "…Inclusiv în Irak şi Afganistan", a adăugat secretarul de Stat american. Rice îşi exprima apoi convingerea că ministrul român va condamna alături de ea bombardamentul de la…". Cioroianu a intervenit din nou şi a spus "Bineînţeles", Rice menţionând abia ulterior că se referă la bombardarea moscheii şiite de la Samarra. "Este un moment în care poporul irakian trebuie să fie unit împotriva inamicului său comun, deoarece acest inamic comun încearcă să dezbine poporul irakian. Ştiu că premierul a comentat pe tema importanţei procesului de reconciliere din Irak", a adăugat ea. "Da", spunea, la rândul său, Adrian Cioroianu.Cu toate acestea, MAE a apreciat atunci că întâlnirea ministrului de Externe Adrian Cioroianu cu secretarul de stat american Condoleezza Rice "a evidenţiat un dialog cald, constructiv şi prietenesc" şi a considerat regretabil faptul că întrevederea a fost prezentată într-o manieră "inexactă şi tendenţioasă". Revenit în ţară, Cioroianu declara că demisionează dacă se dovedeşte că este adevărat ceea ce s-a scris în presă în legătură cu întâlnirea sa cu secretarul de Stat al SUA, Condoleezza Rice. Adrian Cioroianu a susţinut că întâlnirea cu Condoleezza Rice a durat în jur de 30 de minute. El considera că ce s-a scris în presă este o campanie de denigrare a sa şi o califica drept "manipulare tristă". "Sunt oameni care vor să demonstreze că Traian Băsescu a avut dreptate", a spus Cioroianu atunci.Uciderea unei italience de către un imigrant român de etnie romă din Italia a creat contextul în care ministrul a făcut o nouă gafă. Gafă pe care a recunoscut-o, câteva zile mai târziu, când într-o conferinţă de presă a declarat că inclusiv lui această declaraţie i se pare "surprinzătoare". În timpul unei intervenţii telefonice la un talk-show televizat, Adrian Cioroianu a spus: "Vă rog să mă credeţi. Şi eu mă gândesc de săptămâni de zile care ar fi situaţia. Eu vă spun deschis că nu mi se pare cea mai bună soluţie aceasta, de a nu-i lăsa să părăsească. Aceasta ar trebui să fie, cum să spun, cea mai uşoară pedeapsă. Aceşti oameni, din păcate, repet, nu am studii de drept, nu vreau să pozez în altceva decât ceea ce sunt, dar, aşa cum judec eu, aceşti oameni care comit astfel de fapte, aceşti oameni nu trebuie trimişi în regim de celulă, cu televizor, ar trebui puşi la muncile cele mai dure şi formate probabil batalioane din alea disciplinare. Nu ştiu dacă asta le-ar aduce mintea la cap, dar, credeţi-mă, eram ieri pe drumul dintre Alexandria şi Cairo, la sfârşitul vizitei, îmi veneau ştirile din ţară, din păcate pe SMS, nu puteam fi prins pe telefonul mobil, vă daţi seama, prin deşert…şi mă gândeam dacă nu cumva puteam cumpăra un teren în deşertul ăla egiptean, să-i plasăm acolo pe cei care..astfel de oameni ne fac de râs".Ulterior, Cioroianu a revenit cu o declaraţie interpretabilă. El a spus că afirmaţiile sale privind expulzarea infractorilor în deşert a fost "neinspirată", iar acest lucru nu se va întâmpla "prea curând".În vara lui 2007, aflat în vizită în Macedonia, Adrian Cioroianu a confundat Georgia cu Azerbaidjanul.Aflat în vizită în Italia, în noiembrie 2007, împreună cu premierul Călin Popescu Tăriceanu, Cioroianu s-a întâlnit cu reprezentanţi ai românilor din această ţară, printre care şi liderul Asociaţiei romilor refugiaţi politici din Italia, Costică Argint. Cei doi s-au îmbrăţişat, iar Adrian Cioroianu a spus "Să trăiască domnu' Argint". Argint era acuzat de mai multe infracţiuni în România, iar ulterior el a fost arestat şi pentru infracţiuni comise pe teritoriul italian.Tot în noiembrie, presa a relatat că, aflat în vizită în Spania, în delegaţia care îl însoţea pe preşedintele Traian Băsescu, Cioroianu i s-a adresat într-u limbaj colocvial suveranului spaniol. In timpul ceremonialului de primire, ministrul i -a spus regelui Juan Carlos: "Good point, good, good point". Mai mult, ministrul de Externe a continuat, ridicind degetul mare de la mâna dreaptă în sus, cu pumnul strâns în dreptul pieptului, facându-i regelui Juan Carlos semnul OK, a mai relatat presa.La începutul acestui an, Cioroianu i s-a adresat omologului său sârb, întâmpinându-l la sediul MAE, în prezenţa presei, cu formula deloc protocolară: "Vuk, my friend".Tot presa a relatat că, în timpul vizitei în Suedia, alături de şeful statului, Adrian Cioroianu a întârziat la întâlnirea cu oamenii de afaceri suedezi, la care au participat preşedintele Traian Băsescu şi regele Suediei, Carl XVI Gustaf. El a intrat după rege, ceea ce contravine protocolului. Şi summit-ul NATO a fost o ocazie pentru criticii lui Cioroianu să remarce că acesta nu s-a aflat la aeroportul "Henri Coandă" pentru a-l întâmpina pe preşedintele SUA George W. Bush, iar la plecarea acestuia l-a condus însoţit de logodnică.Gafele ministrului au fost surprinzătoare ţinând cont de pregătirea sa. Cioroianu, unul dintre cei mai tineri miniştri de Externe ai României, este absolvent al Facultăţii de Istorie, Universitatea Bucureşti, şi are masterul şi doctoratul în istorie la Universitatea Laval din Quebec. Este conferenţiar universitar la Facultatea de Istorie Bucureşti, redactor la revista “Dilema veche”, redactor la Gazeta Sporturilor şi coautor al unui manual de Istoria Românilor, precum şi al unor studii şi cărţi privind istoria contemporană a României. Ca istoric, s-a evidenţiat în momentul polemicii privind manualele alternative, când a încercat să impună o variantă modernă şi revoluţionară privind istoria. La acea dată, tentativa sa a generat o amplă dezbatere în societate şi a dus la o reacţie conservatoare puternică. Intrarea în politică s-a produs în anul 2002, ca membru al PNL, preluând şi funcţia de consilier al preşedintelui liberal de atunci, Theodor Stolojan. În noiembrie 2004 a fost ales senator de Timiş pe listele PNL.