Micii acţionari de la ACSA ar putea pierde sute de lei în urma schimbului de acţiuni pe care îl va propune AVAS. Aceştia ar urma să primească acţiuni la alte societăţi la care statul este proprietar.
Statul român se obligă prin contractul de privatizare al Automobile Craiova SA (ACSA) să ofere companiei americane Ford controlul absolut în societate. Prin contractul de privatizare, Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) a vândut pachetul majoritar de 72,4% din acţiunile societăţii craiovene. 22% din capitalul social este deţinut de SIF Oltenia, iar circa 5% – de alţi acţionari minoritari. Ultimul dintre pachete este şi cel care se tranzacţionează pe piaţa Rasdaq a Bursei de Valori Bucureşti (BVB). Să vedem însă care este înţelegerea statului cu Ford. În contractul de privatizare, unul dintre punctele importante se referă la acţionariat.
Potrivit documentului (art. 7.2.4), AVAS „va depune toate eforturile“ să cumpere participaţiile acţionarilor minoritari, în termen de trei luni de la data finalizării procesului de restructurare. În schimb, acţionarii minoritari vor primi acţiuni la alte societăţi. Ulterior (conform art. 7.2.5), AVAS „se angajează“ să vândă către Ford acţiunile dobândite, la acelaşi preţ stipulat în contractul de privatizare (4,1556 euro/acţiune). Oferta făcută de AVAS acţionarilor minoritari poate include şi o componentă bănească (conform art. 7.2.6.). Cu alte cuvinte, AVAS promite ca în termen de trei luni să negocieze cu ceilalţi acţionari ai ACSA (SIF Oltenia – 22% şi persoane fizice – 5%), pentru a vinde către Ford la acelaşi preţ stabilit la privatizare. Preşedintele AVAS, Teodor Atanasiu, declara la vremea respectivă că statul va căuta o compensare de acţiuni cu acţionarii minoritari pentru a oferi Ford controlul absolut asupra ACSA. „Singura compensare posibilă se poate face la valoarea nominală a titlurilor. La preţul pieţei nu se poate. Nu vom ceda decât pachete de acţiuni la societăţile la care avem deţineri minoritare“, afirma Atanasiu. Pe de altă parte, preşedintele CA al SIF Oltenia, Dinel Staicu, afirma că la o parte din cele peste 230 de societăţi comerciale la care SIF Oltenia are participaţii, societatea de investiţii este coacţionară cu AVAS la 30 de firme. Dinel însă voia la schimb participaţii la societăţile din domeniul energetic, unde ar avea mai mult de câştigat.
Cum te poţi înşela
Să facem un mic calcul. SIF Oltenia deţine la ACSA 4,179 milioane de acţiuni, cu valoarea nominală de 2,1 lei. Să vedem cum se poate specula cu compensarea acţiunilor la valoarea nominală. Spre exemplu, titlurile Transgaz Mediaş au valoarea nominală de zece lei. Aşadar, o acţiune Trangaz (TGN) valorează nominal cât cinci acţiuni ACSA (AUCS). Pe piaţa de capital, ultimul preţ oferit pentru titlurile TGN a fost de 234 de lei, în timp ce titlurile AUCS au fost cotate la 27,8 lei/acţiune. Schimbul „cinci acţiuni AUCS la una TGN“ este astfel avantajos pentru micii acţionari ai ACSA, care ar avea un câştig imediat pe piaţa de capital de 95 de lei, din care se scade comisionul brokerului care a intermediat tranzacţia. În plus, la sfârşitul anului 2007 societatea afişa un profit brut de 269,76 milioane de lei, în scădere totuşi cu 5% faţă de anul 2006. Nu acelaşi lucru se poate spune însă despre Transelectrica SA. Valoarea nominală a unei acţiuni TEL este tot de zece lei, adică de aproximativ cinci ori mai mult faţă de o acţiune AUCS. Paritatea la valoarea nominală înseamnă pentru cel care cedează titluri AUCS pentru cele TEL o pierdere brută de peste 110 lei pe piaţa de capital. Şi rezultatele financiare indică o scădere a performanţelor acestei societăţi. La sfârşitul lui 2007, societatea afişa un profit brut de 76 de milioane de lei, cu 75% mai mic faţă de 2006. Vedem deci că nu este acelaşi lucru să primeşti la schimb acţiuni Transelectrica sau Transgaz, deşi în termeni nominali acestea ar fi echivalente. Şi exemplele pot continua. Acestea sunt însă preţurile oferite de piaţa de capital. În cazul societăţilor nelistate la BVB, valoarea de piaţă a acţiunilor este greu de determinat. În plus, micii acţionari se pot trezi captivi în societăţi delistate de la bursă, la care nu prea au cum să-şi transforme în bani acţiunile.
