Contrabandă cu uleiuri minerale neaccizate sau achiziţii fictive de lingouri de aluminiu, acestea sunt doar câteva dintre domeniile de activitate preferate ale evazioniştilor olteni.
Contrabanda cu uleiuri minerale neaccizate, generatoare de evaziune fiscală, este în floare la olteni. Comisarii Gărzii Financiare Dolj apreciază la zeci de milioane de lei prejudiciile aduse bugetului de stat. Numai anul trecut, evaziunea fiscală depistată s-a ridicat la 4,9 milioane de lei, valoarea cumulată de la apariţia acestor cazuri fiind de peste 25 de milioane de lei, după cum apreciază comisarii financiari. Reţeta folosită de evazionişti este destul de simplă. În baza unei autorizaţii de utilizator final obţinute de la fisc, firmele cumpără cantităţi uriaşe de uleiuri minerale neaccizate, motivând că le transformă în degresanţi sau le folosesc la vopsele, ca diluanţi. În realitate, în diverse combinaţii, acestea ajung să fie vândute ieftin ca şi carburanţi de slabă calitate, fără a se plăti accizele către stat. Autorizaţia de utilizator final este foarte uşor de obţinut. Practic, orice firmă care demonstrează prin actul de constituire că are o activitate care necesită achiziţionarea de uleiuri minerale poate face rost de acest document. Interesant este că, după ce eliberează aceste autorizaţii, fiscul nu controlează cum se folosesc de ele în practică firmele solicitante. Nu greşim dacă spunem că fiscul furnizează evazioniştilor documentele prin care aceştia fentează statul. „Singura soluţie ar fi accizarea acestor produse şi deducerea accizelor şi a TVA după ce firma solicitantă demonstrează că a folosit uleiurile în scopuri industriale. Am sesizat acest lucru de nenumărate ori, dar nu se face nimic“, a declarat Dumitru Iordache, comisar-şef adjunct al Gărzii Financiare Dolj. De obicei, la capătul reţelei se află societăţi-fantomă, care dispar imediat după finalizarea tranzacţiilor. Acestea pot fi recunoscute după câteva particularităţi: nu au activitate decât în câteva tranzacţii, au sedii fictive şi nu şi-au depus situaţiile financiare anuale la fisc.
Sute de sesizări către poliţie şi Parchet
Altă reţetă folosită de evazionişti constă în introducerea în circuitul economic a unor bunuri a căror provenienţă nu poate fi justificată prin acte. Aşa este, spre exemplu, cazul colectării şi comercializării materialelor refolosibile (în special lingouri de aluminiu). În 2007, comisarii financiari au descoperit firme care au sustras de la plata către stat a TVA şi a impozitului pe profit în valoare de peste 700.000 de lei. Achiziţiile de lingouri de aluminiu erau fictive.
În domeniul comerţului angro şi cu amănuntul al bunurilor de uz general, evaziunea a fost de 1,12 milioane de lei. Şi aici, firmele depistate au efectuat livrări fictive prin care s-a sustras de la bugetul statului plata TVA şi impozitului pe profit dedus prin această operaţiune. În fine, alt domeniu unde evaziunea este în floare este cel al prelucrării şi industrializării cerealelor. În multe cazuri, societăţile care depozitează şi vând angro cereale le cumpără de la diverse persoane, fără facturi. În acest fel, nu se poate calcula impozitul pe profit al acestor firme. Tot în acest sector, s-a descoperit că nu s-au înregistrat în contabilitate grâul rezultat din uiumul preluat pentru prestări servicii de morărit, cât şi produsele rezultate în urma preluării acestuia, suma sustrasă fiind de 177.000 de lei.
